Ioan 12
1 Atunci Isus, cu șase zile înainte de paște, a venit în Betania, unde era Lazăr care fusese mort, pe care îl înviase dintre morți.
Faasika bonchchiya gallasappe usuppun gallas sinthattidi, Yesuusi hayqoppe denthida Alaazari de7iya gutaa, Bitaaniya bis.
2 Acolo i-au făcut o cină și Marta servea, iar Lazăr era unul dintre cei ce ședeau la masă cu el.
He bessan entti iyaw kaho giigisidosona. Alaazari Yesuusara issife gayta bolla uttidashin Martta enttana imatawusu.
3 Atunci Maria a luat o jumătate de litru de parfum de nard curat, foarte scump, și a uns picioarele lui Isus și i-a șters picioarele cu părul ei; și casa a fost umplută de aroma parfumului.
Mayraama narddoose giya daro al77o geeshsha shitto ehada Yesuusa tohuwa tiyasu. Ba binaanan iya tohuwa quchchasu; keetha ubbay shitto sawon tongu gis.
4 Atunci unul dintre discipolii săi, Iuda Iscariot, al lui Simon, care avea să îl trădeze, a spus:
Shin Yesuusa tamaaretappe issoy, Yesuusa aathi immanayssi, Yihuda Asqorooti,
5 De ce nu s-a vândut acest parfum cu trei sute de dinari și să fie dați săracilor?
“Ays ha shittoy heedzu xeetu dinaaren bayzettidi, miishey manqotas imettenne?” yaagis.
6 Dar spunea aceasta, nu pentru că îi păsa de cei săraci, ci pentru că era un hoț și avea punga și purta ceea ce se punea în ea.
I kayso gidida gisho hessa gisippe attin manqotas qadhettidi gibeenna. I miishe karxiita oykkeyssa gidiya gisho ubba wode iyappe baw ekkees.
7 Atunci Isus a spus: Las-o în pace; pentru ziua înmormântării mele l-a ținut.
Yesuusi, “Iya baw de7iyabaa ta moogo gallasaas minjjida gisho iyo aggaagite.
8 Fiindcă pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți totdeauna.
Manqoti ubba wode hinttera daana, shin taani ubba wode hinttera de7ikke” yaagis.
9 Așadar, o mare mulțime dintre iudei au știut că el este acolo și au venit nu numai pentru Isus, ci ca să îl vadă și pe Lazăr, pe care îl înviase dintre morți.
He wode daro asay Yesuusi Bitaaniyan de7eyssa si7idi yaa bidosona. Entti Yesuusa xalaala gidonnashin, I hayqoppe denthida Alaazarakka be7anaw bidosona.
10 Dar preoții de seamă s-au sfătuit să îl ucidă și pe Lazăr,
Hessa gisho, kahine halaqati Alaazarakka qassi wodhanaw maqettidosona.
11 Pentru că din cauza lui, mulți dintre iudei plecau și credeau în Isus.
Ays giikko, Alaazara gaason daro Ayhudeti enttana ixxidi Yesuusa ammanoosona.
12 În ziua următoare o mare mulțime de oameni care veniseră pentru sărbătoare, auzind că Isus vine în Ierusalim,
Wonttetha gallas Faasika bonchchiya bessaa yida daro asay Yesuusi Yerusalaame beyssa si7idi,
13 Au luat ramuri de palmieri și au ieșit pentru a-l întâmpina, și strigau: Osana! Binecuvântat este Împăratul lui Israel ce vine în numele Domnului!
Zambba haythi ekkidi iya mokkanaw keyidosona. Bantta qaala dhoqqu oothidi, “Hosaana! Xoossay galatetto! Godaa sunthan yeyssi anjjetto! Xoossay Isra7eele Kawuwa anjjo!” yaagidosona.
14 Și Isus, găsind un măgăruș, s-a așezat pe el, după cum este scris:
Geeshsha Maxaafan, “Xiyoone katamaw, babbofa! Hekko, ne Kawoy hare mara bolla uttidi yees” geetettidayssada Yesuusi hare mari demmidi iya toggis.
15 Nu te teme, fiica Sionului, iată, Împăratul tău vine, șezând pe mânzul unei măgărițe.
16 Și discipolii lui nu au înțeles acestea la început; dar după ce Isus a fost glorificat, atunci și-au amintit că acestea au fost scrise despre el, și că ei îi făcuseră aceste lucruri.
Yesuusa tamaareti hessa kase akeekibookkona. Shin Yesuusi bonchchettidaappe guye entti hessa ubbaa akeekidosona. Hessi ubbay Geeshsha Maxaafay gidayssada hanis.
17 Atunci mulțimea ce a fost cu el, a adus mărturie că el a chemat pe Lazăr afară din mormânt și l-a înviat dintre morți.
Yesuusi Alaazara duufoppe xeegidi, hayqoppe denthida wode iyara de7iya daro asay Yesuusabaa markkattidosona.
18 Din această cauză mulțimea l-a și întâmpinat, pentru că a auzit că el făcuse acest miracol.
Daro asay iya mokkanaw keyiday, I he malaatata oothidaysssa si7ida gishossa.
19 De aceea fariseii au spus între ei: Nu pricepeți că nu câștigați nimic? Iată, lumea s-a dus după el.
Hessa gisho, Farisaaweti issoy issuwako, “Nu aykkoka oothanaw dandda7onnayssa be7ite; dere ubbay iya kaallees” yaagidosona.
20 Și erau anumiți greci printre cei ce urcau ca să se închine la sărbătoare;
Faasika bonchchiya gallas goynnanaw Yerusalaame bidayssata giddon issi issi Girike asati de7oosona.
21 Aceștia au venit de aceea la Filip, care era din Betsaida Galileii și l-au rugat, spunând: Domnule, dorim să vedem pe Isus.
Entti Galiilan biittan Beetesayda katamaappe yida Filiphphoosakko bidi, “Godaw, nuuni Yesuusa be7anaw koyoos” yaagidi woossidosona.
22 Filip a venit și i-a spus lui Andrei; și apoi Andrei și Filip i-au spus lui Isus.
Filiphphoosi bidi Inddiriyasas odin nam77ay bidi, Yesuusas odidosona.
23 Iar Isus le-a răspuns, zicând: A sosit timpul ca Fiul omului să fie glorificat.
Yesuusi enttako, “Asa Na7ay, bonchchettiya wodey gakkis.
24 Adevărat, adevărat vă spun: Dacă grăuntele de grâu nu cade în pământ și nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce mult rod.
Taani hinttew tuma odays; issi gistte ayfey biittan wodhdhidi wooqonna ixxiko barkka attees. Shin he gistte ayfey wooqiko daro ayfe ayfees.
25 Cel ce își iubește viața și-o va pierde; și cel ce își urăște viața în această lume și-o va păstra pentru viață eternă. (aiōnios g166)
Ba shemppuwa dosiya oonikka dhayssees; ba shemppuwa ha alamiyan ixxiya oonikka merinaa de7os ashshees. (aiōnios g166)
26 Dacă îmi servește cineva, să mă urmeze; și unde sunt eu, acolo va fi și servitorul meu; dacă îmi servește cineva, Tatăl [meu] îl va onora.
Taani de7iyasuwan taara daana mela taw oothanaw koyaa oonikka tana kaallanaw bessees. Taw oothiya oonakka ta Aaway bonchchana.
27 Acum sufletul meu este tulburat; și ce voi spune? Tată, salvează-mă din această oră; dar din această cauză am venit la această oră.
“Ha77i ta shemppoy daro un77ettis; yaatin woygo? ‘Ta Aawaw, tana ha saateppe ashsharkkii’ yaago? Akkay, taani yiday waaye ekkanaassa.
28 Tată, glorifică numele tău. Atunci a venit o voce din cer, spunând: Deopotrivă l-am glorificat și îl voi glorifica din nou.
Ta Aawaw, ne sunthaa bonchcha” yaagis. He wode saloppe, “Taani ta sunthaa bonchchas; zaaradakka bonchchana” yaagiya qaalay yis.
29 De aceea mulțimea care stătea în picioare și care a auzit a spus: A tunat; alții au spus: Un înger i-a vorbit.
He bessan eqqida daro asay he qaala si7idi, “Hessi dada” yaagidosona. Harati qassi, “Kiitanchchoy iyaw odis” yaagidosona.
30 Isus a răspuns și a zis: Vocea aceasta nu a venit din cauza mea, ci pentru voi.
Yesuusi zaaridi enttako, “Ha qaalay hintte gisho yisippe attin ta gisho gidenna.
31 Acum este judecata acestei lumi; acum prințul acestei lumi va fi aruncat afară.
Ha alamey pirddettiya wodey ha77i; ha alamiya haareyssi ha77i kare holettana.
32 Și eu, dacă voi fi ridicat de pe pământ, îi voi atrage pe toți la mine.
Qassi taani sa7appe dhoqqu oosettida wode asa ubbaa taakko ehana” yaagis.
33 A spus aceasta, arătând cu ce moarte avea să moară.
I hessa giday ay mela hayqo hayqqaneekko enttaw qonccisanassa.
34 Mulțimea i-a răspuns: Noi am auzit din lege că Cristosul trăiește pentru totdeauna; și cum spui tu: Fiul omului trebuie să fie ridicat? Cine este acest Fiu al omului? (aiōn g165)
Daro asay zaaridi, “Nu higgey Kiristtoosi merinaw de7eyssa odees. Yaatin, neeni woygada, ‘Asa Na7ay dhoqqu gaanaw bessees’ gay? ‘I, Asa Na7ay oonee?’” yaagidosona. (aiōn g165)
35 Atunci Isus le-a spus: Încă puțin timp lumina este cu voi. Umblați cât aveți lumina, ca nu cumva să vină întunericul peste voi; fiindcă cel ce umblă în întuneric nu știe unde merge.
Yesuusi, “Poo7oy hinttera guutha wode gam77ana. Hinttew dhumonna mela poo7oy de7ishin, poo7uwan hamuttite. Dhuman hamuttiya asi aw biyakko erenna.
36 Cât aveți lumină, credeți în lumină, ca să fiți copii ai luminii. Isus a vorbit acestea și a plecat și s-a ascuns de ei.
Poo7o nayta gidana mela poo7oy de7ishin poo7uwa ammanite” yaagis. Yesuusi hessa odettidaappe guye bidi enttafe geemmis.
37 Dar deși el făcuse atâtea miracole în prezența lor, tot nu credeau în el;
I hessa mela malaatata entta sinthan oothinkka ammanibookkona.
38 Ca să fie împlinit cuvântul lui Isaia profetul pe care l-a spus: Doamne, cine a crezut vestea noastră? Și cui i-a fost revelat brațul Domnului?
Nabiya Isayaasi, “Godaw, nu markkatethaa ooni ammanidee? Goday ba wolqqaa oodes qonccisidee?” Gidayssi tuma gidana mela entti iya ammanibookkona.
39 Din această cauză nu puteau crede, pentru că Isaia a spus din nou:
Qassika Isayaasi, “Entta ayfey xeellonna mela, entta wozanay akeekonna mela, entti Xoossaakko simmin, I entta pathonna mela, Xoossay entta ayfiyaa qooqisis. Entta wozanaa minthis” gida gisho entti ammananaw dandda7ibookkona.
40 Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima; ca nu cumva să vadă cu ochii, să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să îi vindec.
41 Isaia a spus acestea când a văzut gloria lui și a vorbit despre el.
Isayaasi hessa giday, Yesuusa bonchchuwa be7ida gishonne iyabaa odida gishossa.
42 Totuși, chiar dintre conducătorii mari, mulți au crezut în el; dar din cauza fariseilor nu îl mărturiseau, ca nu cumva să fie excluși din sinagogă:
Gidikkoka, Ayhudeta halaqatappekka daroti Yesuusa ammanidosona. Shin Farisaaweti banttana Ayhudeta Woosa Keethafe kessoosona gidi yayyida gisho ammanida gidi qonccen markkattibookkona.
43 Fiindcă au iubit lauda oamenilor mai mult decât lauda lui Dumnezeu.
Hessa entti oothiday, Xoossaa erettanayssafe aathidi asan erettanayssa dosida gishossa.
44 Isus a strigat și a spus: Cel ce crede în mine, nu crede în mine, ci în cel ce m-a trimis.
Yesuusi ba qaalaa dhoqqu oothidi, “Tana ammaniyaa oonikka tana kiittidayssaka ammaneesppe attin ta xalaala ammanenna.
45 Și cine mă vede, vede pe cel ce m-a trimis.
Tana be7iya oonikka tana kiittidayssaka be7ees.
46 Eu am venit [ca] lumină în lume, ca oricine mă crede pe mine să nu trăiască în întuneric.
Tana ammaniyaa ubbay dhuman doonna mela taani poo7o gidada alamiya yas.
47 Și dacă cineva aude cuvintele mele și nu crede, nu eu îl judec; fiindcă nu am venit să judec lumea, ci să salvez lumea.
Ta qaalaa si7idi kiitettonna oonakka taani pirddike. Ays giikko, taani alamiya ashshanaw yasippe attin pirddanaw yabiikke.
48 Pe cel ce mă respinge și nu primește cuvintele mele, are cine să îl judece; cuvântul pe care l-am spus, acela îl va judeca în ziua de apoi.
Tana ixxeyssanne ta qaalaa ekkonna oonakka pirddeyssi de7ees. Taani odida qaalay wurssetha gallas he uraa pirddana.
49 Fiindcă eu nu am vorbit de la mine însumi, ci Tatăl, care m-a trimis, mi-a dat poruncă ce să spun și ce să vorbesc.
Ays giikko, taani hessa taappe odikke, shin tana kiittida ta Aaway taani gaanayssanne odanayssa kiittis.
