< Ioan 12 >
1 Atunci Isus, cu șase zile înainte de paște, a venit în Betania, unde era Lazăr care fusese mort, pe care îl înviase dintre morți.
Kane pod odongʼ ndalo auchiel mondo Pasaka ochopi, Yesu notundo Bethania, kama Lazaro nodakie, mane en ngʼat mane Yesu ochiero oa kuom joma otho.
2 Acolo i-au făcut o cină și Marta servea, iar Lazăr era unul dintre cei ce ședeau la masă cu el.
Negiloso nyasi maduongʼ Bethania ne Yesu. Maritha ne miyo welo chiemo, to Lazaro to nobet kachiemo kaachiel gi joma nobet kolworo mesa.
3 Atunci Maria a luat o jumătate de litru de parfum de nard curat, foarte scump, și a uns picioarele lui Isus și i-a șters picioarele cu părul ei; și casa a fost umplută de aroma parfumului.
Eka Maria nokawo mo mangʼwe ngʼar kendo ma nengone tek, manyalo romo nus lita, mowirogo tiende Yesu, bangʼe oyweyo tiendene gi yie wiye. Mi ot nopongʼ gi tik mangʼwe ngʼar mar mono.
4 Atunci unul dintre discipolii săi, Iuda Iscariot, al lui Simon, care avea să îl trădeze, a spus:
Judas Iskariot, ma en achiel kuom jopuonjre Yesu kendo mane biro ndhoge bangʼe, nokwero tim mane dhakono otimo, kowacho niya,
5 De ce nu s-a vândut acest parfum cu trei sute de dinari și să fie dați săracilor?
“Angʼo ma nomone hono mo mangʼwe ngʼarno mondo pesa moyudi omi joma odhier? Onge tiende ketho mo ma nengone tek kama, moromo chulo misach ngʼat achiel kuom higa ngima.”
6 Dar spunea aceasta, nu pentru că îi păsa de cei săraci, ci pentru că era un hoț și avea punga și purta ceea ce se punea în ea.
Ne ok owacho kamano nikech nohero jodhier, to nikech ne en jakuo. Kaka jakeno mar pesa, nothoro konyore gi pesa ma nokanogo.
7 Atunci Isus a spus: Las-o în pace; pentru ziua înmormântării mele l-a ținut.
Yesu nodwoko niya, “Weyeuru mos. Ne ochan chon ni owinjore okan mo mangʼwe ngʼarno nyaka chiengʼ yikna.
8 Fiindcă pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți totdeauna.
Joma odhier ubiro bedogo e dieru kinde duto, to an ok ubi siko koda ndalo duto.”
9 Așadar, o mare mulțime dintre iudei au știut că el este acolo și au venit nu numai pentru Isus, ci ca să îl vadă și pe Lazăr, pe care îl înviase dintre morți.
E kindeno, jo-Yahudi mangʼeny nofwenyo ni Yesu ne nitie kanyo mi negibiro, ok nikech en, to nikech negidwaro neno Lazaro, manoyudo osechiero oa kuom joma otho.
10 Dar preoții de seamă s-au sfătuit să îl ucidă și pe Lazăr,
Omiyo jodolo madongo noloso chenro kaka digineg Lazaro kaachiel kode,
11 Pentru că din cauza lui, mulți dintre iudei plecau și credeau în Isus.
nimar wachne nomiyo jo-Yahudi mangʼeny koro ne weyogi dhi ir Yesu kendo giyie kuome.
12 În ziua următoare o mare mulțime de oameni care veniseră pentru sărbătoare, auzind că Isus vine în Ierusalim,
Kinyne, oganda maduongʼ mane oyudo obiro e Sawo nowinjo ni Yesu ni e yo biro Jerusalem.
13 Au luat ramuri de palmieri și au ieșit pentru a-l întâmpina, și strigau: Osana! Binecuvântat este Împăratul lui Israel ce vine în numele Domnului!
Negikawo bede othidhe mi giwuok oko mondo giromne, ka gikok niya, “Hosana!” “Ogwedh ngʼat mabiro e nying Jehova Nyasaye!” “Ogwedh Ruodh Israel!”
14 Și Isus, găsind un măgăruș, s-a așezat pe el, după cum este scris:
Yesu noyudo nyathi kanyna moro moidho obetie, mana kaka Ndiko wacho niya,
15 Nu te teme, fiica Sionului, iată, Împăratul tău vine, șezând pe mânzul unei măgărițe.
“Kik ibed maluor, yaye Nyar Sayun; nee, ruodhi eri biro, koidho nyathi kanyna.”
16 Și discipolii lui nu au înțeles acestea la început; dar după ce Isus a fost glorificat, atunci și-au amintit că acestea au fost scrise despre el, și că ei îi făcuseră aceste lucruri.
Mokwongo jopuonjrene ne ok owinjo tiend gigi duto, to achien, bangʼ ka Yesu nosemi duongʼ eka negifwenyo ni wechegi nosendiki kuome chon, kendo ni gigo notimore nikech en.
17 Atunci mulțimea ce a fost cu el, a adus mărturie că el a chemat pe Lazăr afară din mormânt și l-a înviat dintre morți.
Oganda mane ni kode chiengʼ mane oluongo Lazaro oa e liel, ka nochiere oa kuom joma otho, nomedo lando wachno.
18 Din această cauză mulțimea l-a și întâmpinat, pentru că a auzit că el făcuse acest miracol.
Omiyo ji mangʼeny nowuok mondo giromne, nikech negisewinjo ni en ema yande otimo honono.
19 De aceea fariseii au spus între ei: Nu pricepeți că nu câștigați nimic? Iată, lumea s-a dus după el.
Kuom mano, jo-Farisai nowacho e kindgi ngʼato gi ngʼato niya, “Uneno ka wachni e muomowa. Neyeuru kaka piny duto osewuok luwo bangʼe!”
20 Și erau anumiți greci printre cei ce urcau ca să se închine la sărbătoare;
Koro ne nitie jo-Yunani moko kuom joma ne biro lemo e Sawono.
21 Aceștia au venit de aceea la Filip, care era din Betsaida Galileii și l-au rugat, spunând: Domnule, dorim să vedem pe Isus.
Negibiro ir Filipo, mane aa Bethsaida, e piny Galili, mi gikwaye niya, “Jaduongʼ, wadwaro neno Yesu.”
22 Filip a venit și i-a spus lui Andrei; și apoi Andrei și Filip i-au spus lui Isus.
Filipo nodhi monyiso Andrea wachno; eka Andrea kod Filipo nodhi ir Yesu ma ginyise wachno.
23 Iar Isus le-a răspuns, zicând: A sosit timpul ca Fiul omului să fie glorificat.
Yesu nodwokogi niya, “Sa osechopo mondo Wuod Dhano omi duongʼ.
24 Adevărat, adevărat vă spun: Dacă grăuntele de grâu nu cade în pământ și nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce mult rod.
Awachonu adier ni ka koth cham ok oiki e lowo motho, to osiko mana kodhi achiel kende. To ka otho, to onywolo kothe mangʼeny.
25 Cel ce își iubește viața și-o va pierde; și cel ce își urăște viața în această lume și-o va păstra pentru viață eternă. (aiōnios )
Ngʼama ohero ngimane, ngimane biro lalne, to ngʼama ochayo ngimane e pinyni biro rite nyaka chop oyud ngima mochwere. (aiōnios )
26 Dacă îmi servește cineva, să mă urmeze; și unde sunt eu, acolo va fi și servitorul meu; dacă îmi servește cineva, Tatăl [meu] îl va onora.
Ngʼato angʼata matiyona nyaka luwa, kendo kama antie ema jatichna bende nobedie. Ngʼat matiyona Wuora biro miyo duongʼ.
27 Acum sufletul meu este tulburat; și ce voi spune? Tată, salvează-mă din această oră; dar din această cauză am venit la această oră.
“Koro chunya chandore, to en angʼo ma dawachi? Dawach ni, ‘Wuora, resa e sa machalo kama?’ Ooyo, ok onyal timo kamano nikech ma e gima omiyo ne abiro e kindeni.
28 Tată, glorifică numele tău. Atunci a venit o voce din cer, spunând: Deopotrivă l-am glorificat și îl voi glorifica din nou.
Wuora, mi nyingi duongʼ!” Eka dwol moro noa e polo, kawacho niya, “Asemiye duongʼ kendo abiro chako amiye duongʼ.”
29 De aceea mulțimea care stătea în picioare și care a auzit a spus: A tunat; alții au spus: Un înger i-a vorbit.
Oganda mane ni kanyo manowinjo dwolno nowacho ni polo ema nomor, to ji mamoko to nowacho ni malaika ema nowuoyo kode.
30 Isus a răspuns și a zis: Vocea aceasta nu a venit din cauza mea, ci pentru voi.
Yesu nokonegi niya, “Dwolno ne ok obiro mondo okonya, to nobiro mondo okonyu.
31 Acum este judecata acestei lumi; acum prințul acestei lumi va fi aruncat afară.
Koro sa osechopo ma ingʼadone piny bura, kendo sani ema ruodh pinyni noriemb oko.
32 Și eu, dacă voi fi ridicat de pe pământ, îi voi atrage pe toți la mine.
To an, bangʼ kosetingʼa malo mogola e pinyni, to anaywa ji duto ira.”
33 A spus aceasta, arătând cu ce moarte avea să moară.
Nowacho mano mondo onyisgo kit tho ma nobiro thogo.
34 Mulțimea i-a răspuns: Noi am auzit din lege că Cristosul trăiește pentru totdeauna; și cum spui tu: Fiul omului trebuie să fie ridicat? Cine este acest Fiu al omului? (aiōn )
Ogandano nodwoke niya, “Wasewinjo e chik ni Kristo biro siko nyaka chiengʼ, ka en kamano, to ikelo wacho nade ni, ‘Wuod Dhano nyaka bi tingʼ malo’? ‘Wuod Dhano’ miwuoyo kuomeno to en ngʼa?” (aiōn )
35 Atunci Isus le-a spus: Încă puțin timp lumina este cu voi. Umblați cât aveți lumina, ca nu cumva să vină întunericul peste voi; fiindcă cel ce umblă în întuneric nu știe unde merge.
Eka Yesu nodwokogi niya, “Pod ubiro bedo gi ler kuom ndalo manok. Wuothuru kapod un gi ler; ka mudho pok ojukou. Ngʼama wuotho e mudho okia kuma odhiye.
36 Cât aveți lumină, credeți în lumină, ca să fiți copii ai luminii. Isus a vorbit acestea și a plecat și s-a ascuns de ei.
Keturu genou kuom ler kapod un kode, mondo mi ubed nyithind ler.” Kane Yesu osetieko wuoyo kodgi, to nowuok owegi kendo nopondonigi.
37 Dar deși el făcuse atâtea miracole în prezența lor, tot nu credeau în el;
To kata obedo ni Yesu nosetimo honnigo duto ka gineno gi wengegi, to pod ne gidagi mana yie kuome.
38 Ca să fie împlinit cuvântul lui Isaia profetul pe care l-a spus: Doamne, cine a crezut vestea noastră? Și cui i-a fost revelat brațul Domnului?
Mano notimore mondo ochop wach mane Isaya janabi osewacho niya, “Jehova Nyasaye, en ngʼa moseyie wach mwalando, koso en ngʼa ma Jehova Nyasaye osenyiso tekone?”
39 Din această cauză nu puteau crede, pentru că Isaia a spus din nou:
Kuom mano, ne ok ginyal yie, mana kaka Isaya nowacho bende komachielo niya,
40 Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima; ca nu cumva să vadă cu ochii, să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să îi vindec.
“Osedino wengegi kendo osemiyo chunygi odoko matek, mondo kik gine gimoro gi wengegi, kendo kik giwinj tiend weche gi chunygi, mi gilokre gidwog ira mi achang-gi.”
41 Isaia a spus acestea când a văzut gloria lui și a vorbit despre el.
Isaya nowacho kamano nikech noneno duongʼ maler mar Yesu kendo nowuoyo kuome.
42 Totuși, chiar dintre conducătorii mari, mulți au crezut în el; dar din cauza fariseilor nu îl mărturiseau, ca nu cumva să fie excluși din sinagogă:
Kata kamano, e kindeno, ji mangʼeny kuom jotelo bende noyie kuome. To nikech negiluoro jo-Farisai, ne ok ginyal hulo yie margi e lela nimar negiluor ni dipo ka oriembgi e sinagogi.
43 Fiindcă au iubit lauda oamenilor mai mult decât lauda lui Dumnezeu.
Nimar ne gihero pak moa kuom dhano moloyo pak moa kuom Nyasaye.
44 Isus a strigat și a spus: Cel ce crede în mine, nu crede în mine, ci în cel ce m-a trimis.
Eka Yesu nokok matek kawacho niya, “Ka ngʼato oyie kuoma, to an ok ema oyie kuoma kenda, to oyie kuom Jal mane oora bende.
45 Și cine mă vede, vede pe cel ce m-a trimis.
Ngʼama nena, neno Jal mane oora.
46 Eu am venit [ca] lumină în lume, ca oricine mă crede pe mine să nu trăiască în întuneric.
Asebiro e piny kaka ler, mondo ngʼato angʼata moyie kuoma kik sik e mudho.
47 Și dacă cineva aude cuvintele mele și nu crede, nu eu îl judec; fiindcă nu am venit să judec lumea, ci să salvez lumea.
“To ngʼat mawinjo wechena to ok riti, to an ok angʼadne bura, nikech ne ok abiro mondo angʼadne piny bura, to nabiro mondo ares piny.
48 Pe cel ce mă respinge și nu primește cuvintele mele, are cine să îl judece; cuvântul pe care l-am spus, acela îl va judeca în ziua de apoi.
Nitie Ngʼat mangʼado bura ne ngʼama odaga kendo ma ok oyie wechena. Ngʼama kamano wachna mane awacho ema biro ngʼadone bura marach chiengʼ giko piny.
49 Fiindcă eu nu am vorbit de la mine însumi, ci Tatăl, care m-a trimis, mi-a dat poruncă ce să spun și ce să vorbesc.
Nimar ne ok awuoyo gi dwacha awuon, to Wuoro ma noora ema nochika mondo awachi gik ma asebedo ka awacho kendo kaka onego awachgi.
50 Și știu că porunca lui este viață veșnică; de aceea orice vorbesc eu, chiar așa cum Tatăl mi-a spus, așa vorbesc. (aiōnios )
Angʼeyo ni chikne ema kelo ngima mochwere. Kuom mano, gimoro amora ma awacho en mana gima Wuora onyisa mondo awachi.” (aiōnios )