Ioan 11
1 Și era un anume bolnav, Lazăr din Betania, din satul Mariei și al surorii ei, Marta.
Basi munu mmonga lihina lya muene ajhele Lazaro alwaleghe. Ahomili Bethania, kijiji kya Mariamu ni dada jhake Martha.
2 (Maria era aceea care l-a uns pe Domnul cu mir și i-a șters picioarele cu părul ei, al cărei frate, Lazăr, era bolnav.)
Ajhele Mariamu jhola jhola jhaambakili Bwana Marhamu ni kumpolosya magolo gha muene kwa njuili sya muene, ambajhe ndongomunu Lazaro ajhele n'tamu.
3 De aceea surorile au trimis la el, spunând: Doamne, iată, acela pe care îl iubești, este bolnav.
Ndipo dada abha bhalaghisiye bhujumbe kwa Yesu ni kujobha, “Bwana, langayi jhola jha un'ganili iluala.”
4 Isus, când a auzit, a spus: Această boală nu este spre moarte, ci pentru gloria lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie glorificat prin ea.
Yesu bho apeliki akajobha, “Bhubhine obho bhwa mauti lepi, lakini, badala jhiake ni kwandabha jha utukufu bhwa K'yara ili kwamba Mwana ghwa K'yara abhwesiayi kutukusibhwa mu Bhutamu obhu.”
5 Și Isus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr.
Yesu an'ganili Martha ni dada jhiake ni Lazaro.
6 Când a auzit așadar că este bolnav, a mai rămas două zile în locul în care era;
Bho apeliki kujha Lazaro iluala, Yesu atamili magono mabhele zaidi mahali paajhele.
7 Apoi, după aceasta, le-a spus discipolilor: Să mergem din nou în Iudeea.
Ndipo baada jha ele akabhajobhela bhanafunzi bha muene, “Tulotayi Uyahudi kabhele.”
8 Discipolii i-au spus: Rabi, acum de curând căutau iudeii să te ucidă cu pietre și din nou te duci acolo?
Bhanafunzi bhakan'jobhela, “Rabi, Bhayahudi bhajhele bhijaribu kukuponda maganga, ni bhebhe ghwilonda kukerebhuka kabhele?”
9 Isus a răspuns: Nu sunt douăsprezece ore în zi? Dacă cineva umblă ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina lumii acesteia.
Yesu akabhajibu, “Saa sya pamusi si kumi na mbili? Munu paigenda pamusi ibhwesya lepi kwikungufula, kwandabha ibhona kwa munu jha pamusi.
10 Dar dacă umblă cineva noaptea, se împiedică, pentru că nu este lumină în el.
Hata efyo, ikajhiajhi ibetakugenda pakilu, ibetakwikungufula kwa ndabha nuru ijhelepi mugati mwa muene.”
11 Acestea a spus Isus; și după aceea el le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, doarme; dar mă duc să îl trezesc din somn.
Yesu akajobha mambo agha, akabhajobhela, “Rafiki jhitu Lazaro agonili, lakini nilota ili kwamba nikabhayi kunjumusya kuhomela mu ligono.”
12 Atunci discipolii lui au spus: Doamne, dacă doarme, se va face bine.
Ndipo bhanafunzi bhakan'jobhela, “Bwana, kama agonili, ibetakujhumuka.
13 Dar Isus vorbise despre moartea lui, dar ei gândeau că vorbește despre odihna somnului.
Wakati obho Yesu ajhele ilongela habari sya kifo kya Lazaro, lakini bhene bhafikilaghe ilongela juu jha kugona lugono.
14 De aceea Isus le-a spus atunci pe față: Lazăr este mort.
Ndipo Yesu akalongela nabhu wazi wazi, “Lazaro afuili.
15 Și mă bucur pentru voi că nu am fost acolo, ca să credeți; totuși, să mergem la el.
Nihobhwiki kwandabha jhinu, kujha najhelepi khola ili kwamba mkabhayi kukiera. Tubhoki kwa muene.”
16 Atunci Toma, cel numit Didumos, le-a spus celor împreună discipoli cu el: Să mergem și noi, ca să murim cu el.
Basi Tomaso, jhaakutibhu Pacha, abhajobhili bhanafunzi bhajhinu, “Natu tubhoki pia tukafuayi pamonga ni Yesu.”
17 Atunci când Isus a venit, a aflat că el era deja de patru zile în mormânt.
Wakati Yesu bho ahidili, akolili kujha Lazaro tayari amalikujha mu likaburi magono mancheche.
18 Și Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii.
Ni Bethania jhajhele karibu ni Yerusalemu kama kilomita arobaini na tano naha.
19 Și mulți dintre iudei veniseră la Marta și la Maria, ca să le mângâie din cauza morții fratelui lor.
Bhingi kati jha Bhayahudi bhakahida kwa Martha ni Mariamu kubhafariji kwa ndabha jha ndongo bhabhi.
20 Atunci Marta, când a auzit că vine Isus, a ieșit și l-a întâlnit. Dar Maria ședea în casă.
Ndipo Martha bho ap'eliki kujha Yesu ihida, akalota kubhonana naku, lakini Mariamu ajhendelili kutama kunyumba.
21 Atunci Marta i-a spus lui Isus: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit;
Ndipo Martha akan'jobhela Yesu, “Bwana, kama ngaujhi apa, kaka jhangu ngafuili lepi.
22 Dar știu că orice vei cere chiar acum de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da.
Hata henu, nimanyili jha kujha lyolyoha lya wibetakus'oka kuh'oma kwa K'yara, ibetakupela.”
23 Isus i-a spus: Fratele tău va învia.
Yesu akan'jobhela, kaka jhakhu ibetakufufuka kabhele.”
24 Marta i-a spus: Știu că va învia în înviere, în ziua de apoi.
Martha akan'jobhela, nimanyili kujha ibetakufufuka ligono lya mwishu.”
25 Isus i-a spus: Eu sunt învierea și viața, cel ce crede în mine, chiar dacă ar fi murit, totuși va trăi;
Yesu akan'jobhela, “Nene na ufufuo ni bhusima; muene jha akanikiera, ingabhwa ibetakufwa hata efyo ibetakujha itama;
26 Și oricine trăiește și crede în mine, nicidecum nu va muri niciodată. Crezi tu aceasta? (aiōn g165)
ni muene jha itama ni kunikiera nene ibetalepi kufwa. Ghwikiera e'le?” (aiōn g165)
27 Da, Doamne, i-a spus ea: Eu cred că tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.
Akajobhela, “Ena, Bwana nikiera kujha bhebhe ndo Kristu, Mwana ghwa K'yara, muene jha ihida mu ulimwengu.”
28 Și, spunând acestea, s-a dus și a chemat-o pe Maria, sora ei, pe ascuns, spunând: Învățătorul a venit și te cheamă.
Bho amalikujobha e'le, akabhoka ni kun'kuta dada jhake Mariamu pa lubhafu. Akajobha, “Mwalimu ajhele apa na ikukuta.”
29 Imediat ce ea a auzit, s-a ridicat repede și a venit la el.
Mariamu bho ap'eliki agha ajhimuiki kwa haraka ni kulota kwa haraka ni kulota kwa Yesu.
30 Și Isus nu venise încă în sat, ci era în locul unde îl întâmpinase Marta.
Ni muene Yesu ajhele bado ahidi lepi mu kijiji, bali ajhe akona mahali pa abhonene ni Martha.
31 Atunci iudeii, care erau cu ea în casă și o mângâiau, văzând-o pe Maria că s-a ridicat în grabă și a ieșit, au urmat-o, spunând: Se duce la mormânt ca să plângă acolo.
Ndipo Bhayahudi bhabhajhele Mariamu mu nyumba ni bhala bhabhajhele bhikmfariji, bho bhambwene ijhinuka haraka ni kuhoma kwibhala, bhan'kesisi; bhafikirileghe ilota kulikaburi ili akalelayi okhu.
32 Atunci Maria, când a ajuns unde era Isus, l-a văzut și a căzut la picioarele lui, spunându-i: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
Ndipo Mariamu, bho afikiri pala Yesu pa ajhele ambwene na, aguili pasi pa magolo gha muene ni kun'jobhela, “Bwana, kama ngaujhele apa, ndongobhangu ngaafuili lepi.”
33 De aceea Isus, când a văzut-o plângând, și pe iudeii care veniseră cu ea plângând, a gemut în duhul lui și s-a tulburat.
Yesu bho ambwene ilela, ni Bhayahudi bhabhahidili pamonga ni muene bhajhele bhilela pia, aombolisi kwa roho ni kufadhaika;
34 Și a spus: Unde l-ați pus? I-au spus: Doamne, vino și vezi.
akajobha, “Mun'gonisi ndaku? bhakan'jobhela, Bwana, hidayi langayi.”
35 Isus plângea.
Yesu akalela.
36 Atunci iudeii au spus: Iată, cât îl iubea!
Ndipo Bhayahudi bhakajobha, “Langayi kyaan'ganili Lazaro!”
37 Iar unii dintre ei au spus: Nu putea acesta, care a deschis ochii orbului, să fi făcut ca nici acesta să nu fi murit?
Lakini bhangi kati jha bhene bhakajobha, “Ojholepi, jhaaghafumbuili mihu gha jhola kipofu, abhwesi lepi kubhomba munu ojho asifwi?”
38 Isus de aceea, gemând din nou în el însuși, vine la mormânt. Și era o peșteră și o piatră era așezată peste ea.
Ndipo Yesu, hali iomboleza mu nafsi mwa muene kabhele, akalota ku likaburi. Henu lyajhele pango, ni liganda lya bhekibhu panani.
39 Isus a spus: Luați piatra la o parte. Marta, sora mortului, i-a spus: Doamne, deja miroase greu, fiindcă este mort de patru zile.
Yesu akajobha, “Mulibhosiajhi liganga.” Martha, dada jhake ni Lazaro, jhaafuili akan'jobhela Yesu, “Bwana, kwa muda obho, mb'ele ghwibeta kujha ubholili, kwa ndabha amalikujha maiti kwa magono mancheche.”
40 Isus i-a spus: Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?
Yesu akabhajobhela, “Nene nakujobhilepi jhakujha, kama ukakierayi, wibetakubhubhona utukufu ghwa K'yara?”
41 Atunci au luat piatra de unde era pus mortul. Și Isus a ridicat ochii în sus și a spus: Tată, îți mulțumesc că m-ai auzit.
Henu bhakalibhosya liganga. Yesu akajhinula mihu gha muene kunani ni kujobha, “Dadi, nikushukuru kwa ndabha ukanip'elek'esya.
42 Și eu am știut că totdeauna mă asculți; dar am spus aceasta din cauza mulțimii care stă împrejur, ca să creadă că tu m-ai trimis.
Nimanyili kujha ukanip'elekesya mara siyoha, lakini kwandabha jha likusanyiku ambalyo lijhemili kunisyong'oka kujha ni jobhili agha ili kwamba bhabhwesiajhi kuamini kujha bhebhe unilaghisi.”
43 Și, spunând acestea, a strigat cu voce tare: Lazăre, vino afară.
Baada jha kujobha agha, alelili kwa sauti mbaha, “Lazaro, pitayi kwibhala!”
44 Și mortul a ieșit cu mâinile și picioarele legate cu fâșii de pânză, și fața îi era înfășurată cu un ștergar. Isus le-a spus: Dezlegați-l și lăsați-l să meargă.
Mfu apitili kwibhala akongibhu mabhoko ni magolo kwa sanda sya kusyelela, ni pamihu pa muene ni kitambala.” Yesu akabhajobhela, “Mumbopolayi mkandekayi alotayi.”
45 Atunci mulți dintre iudei, care au venit la Maria și au văzut cele ce a făcut Isus, au crezut în el.
Ndipo Bhayahudi bhingi bhabhahidili kwa Mariamu ni kutola Yesu kyaabhombili, bhakankiera;
46 Dar unii dintre ei au mers la farisei și le-au spus cele ce a făcut Isus.
lakini baadhi jha bhene bhakalota kwa Mafarisayo ni kubhajobhela mambo gha abhombili Yesu.
47 Atunci preoții de seamă și fariseii au adunat consiliul și au spus: Ce facem? Pentru că omul acesta face multe miracole.
Ndipo bhabhaha bha Makuhani ni Mafarisayo bhakabhonganika pamonga mu libaraza ni kujobha, “Tubeta khetabhuli? Munu ojho ibhomba ishara simehele.
48 Dacă îl lăsăm astfel în pace, toți vor crede în el și vor veni romanii și ne vor lua deopotrivă și locul și națiunea.
Ikajhelayi tubetakun'kiera naha muene, bhoha bhibetakun'kiera; Bharumi bhibetakuhida ni kutola fyoha mahali pa tete ni litaifa lya jhotu.”
49 Dar unul dintre ei, Caiafa, fiind marele preot în acel an, le-a spus: Voi nu știți nimic,
Hata naha, munu mmonga kati jha bhene, Kayafa, jhaajhele kuhani mbaha mwaka obhu, akabhajobhela, “Mmanyilepi kyokyoha kabisa.
50 Nici nu gândiți că este în folosul nostru să moară un singur om pentru popor și să nu piară toată națiunea?
Mwifikirira kujha jhilondeka kwa ndabha jha muenga kujha kati jha muenga jhilondeka munu mmonga kufwa kwa ndabha jha bhanu kuliko litaifa lyoha kujhangamila.”
51 Dar nu a spus aceasta de la el, ci, fiind mare preot în anul acela, a profețit că Isus avea să moară pentru națiune;
Agha aghajobhilepi kwa ndabha jha muene, badala jhiake, kwa kujha ajhele, kuhani mkuu mwaka ghola, atabiri kujha Yesu ibetakufwa kwa ndabha jha litaifa;
52 Și nu numai pentru acea națiune, ci și ca să adune într-unul singur pe copiii lui Dumnezeu, cei risipiți.
na sio kwa litaifa liene, bali Yesu akabhayi vilevile kubhabhonganiya bhana bha K'yara ambabho bhatabhwanyiki sehemu mbalimbali.
53 De aceea din acea zi s-au sfătuit ca să îl ucidă.
Henu kujhandila e'lu ni kujhendelela bhakapanga namna jha kunkoma Yesu.
54 De aceea Isus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustie, într-o cetate numită Efraim, și a stat acolo cu discipolii săi.
Yesu agendilepi kabhele wazi wazi pa Bhayahudi, bali akabhoka apu akalota nchi jha ijhele karibu ni jangwa pa mji ghwa Efraimu. Apu atamili ni bhanafunzi.
55 Iar paștele iudeilor era aproape, și mulți au urcat din țară la Ierusalim înainte de paște, ca să se purifice.
Basi Pasaka jha Bhayahudi jhajhele karibu, ni bhingi bhalondeghe kulota Yerusalemu kwibhala pa mji kabla jha Pasaka ili bhabhwesiayi kwitakasya bhene.
56 Atunci ei îl căutau pe Isus și au vorbit între ei, stând în picioare în templu: Ce gândiți voi, că nicidecum nu va veni la sărbătoare?
Bhakajha bhakan'donda Yesu, ni kulongela khila mmonga pabhajhele bhajhemili mu lihekalu, “Mwifikirira kiki? Kujha ibetalepi kuhida ku sikukuu?”
57 Acum deopotrivă preoții de seamă și fariseii dăduseră poruncă, ca, dacă știe cineva unde este, să le arate ca să îl prindă.
Wakati obhu bhabhaha bha makuhani ni Mafarisayo bhajhele bhahomisi amri kujha ikajhiayi mmonga amanyili Yesu pa ajhele, ilondeka kupisya taarifa ili kwamba bhabhwesiayi kun'kamula.
