< Ioan 10 >
1 Adevărat, adevărat vă spun: Cel care nu intră pe ușă în staulul oilor, ci se cațără pe altă parte, acela este hoț și tâlhar.
—Bukiedika, bukiedika ndikulukamba ti woso wunkambu kotila va muelo phaka wu mamemi vayi wunkotila ku yilu niandi khatika muivi ayi dovula!
2 Dar cel care intră pe ușă este păstorul oilor.
Vayi woso wunkotila va muelo buna niandi nsungi.
3 Portarul îi deschide și oile aud vocea lui; iar el își cheamă oile pe nume și le conduce afară.
Niandi beti zibudila kuidi nsungi wu luphangu ayi mamemi meta wa mbemboꞌandi. Wuntelanga mamemi mandi mu mazina mawu ayi wunkumatotulanga ku nganda.
4 Și după ce își scoate oile, merge înaintea lor și oile îl urmează, pentru că ele îi cunosc vocea.
Bu katotudi mamemi mandi moso ku nganda, weti kuma tuaminina ku ntuala ayi mamemi meti kunlandakananga bila mazebi mbemboꞌandi.
5 Și nu vor urma nicidecum un străin, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc vocea străinilor.
Muaki malendi landakana nzenza ko vayi meta kuntina bila masi zaba ko mbembo yi banzenza.
6 Isus le-a spus această parabolă, dar ei nu au înțeles cele ce le vorbea.
Yesu wuba kamba nongo yoyo vayi basia sudika ko mambu momo kaba kuba kamba:
7 Atunci Isus le-a spus din nou: Adevărat, adevărat vă spun: Eu sunt ușa oilor.
Yesu wubuela ku bakamba diaka: —Bukiedika, bukiedika ndikulukamba ti minu muelo phaka wu mamemi.
8 Toți cei ce au venit înainte de mine, sunt hoți și tâlhari; dar oile nu i-au ascultat.
Mivi ayi bidovula bawu batu bayiza ku ntualꞌama. Vayi mamemi masia kubawila ko.
9 Eu sunt ușa; dacă intră cineva prin mine va fi salvat și va intra și va ieși și va găsi pășune.
Minu ndidi muelo. Woso wunkotila mu munu wela vuka. Niandi wela kota, wela totuka ayi wela baka bidia.
10 Hoțul nu vine decât pentru a fura și a ucide și a nimici. Eu am venit ca ele să aibă viață și să o aibă din abundență.
Muivi weta kuiza kaka mu diambu di yiba, vonda ayi bunga. Minu ndiyiza mu diambu di mamemi mabaka luzingu muingi mabaka luawu mu buwombo-wombo.
11 Eu sunt păstorul cel bun; păstorul cel bun își dă viața pentru oi.
Minu ndidi Nsungi Wumboti. Nsungi wumboti weta vana luzingu luandi mu diambu di mamemi.
12 Dar cel angajat și care nu este păstor, ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind și lasă oile și fuge; și lupul le apucă și risipește oile.
Vayi mutu wowo wumfutungu, kambulu nsungi wumboti, kambulu vua mamemi, niandi mona diemvu dilemvu yizi, wunyekulanga mamemi ayiwuntinanga; buna diemvu dikumabuilanga ayi dinsasikisanga mamemi.
13 Cel angajat fuge, pentru că este angajat și nu îi pasă de oi.
Mutu wumfutungu weta tina bila futu keta futu; kabelanga mamemi mayindu ko.
14 Eu sunt păstorul cel bun și le cunosc pe ale mele și sunt cunoscut de ale mele.
Minu ndidi nsungi wumbote; nzebi mamemi mama ayi mamemi mama manzebi.
15 Așa cum mă cunoaște Tatăl, tot așa îl cunosc și eu pe Tatăl; și îmi dau viața pentru oi.
Sumbu Tata kanzebi ayi minu nzebi Tata. Ndieta vana luzingu luama mu diambu di mamemi.
16 Mai am și alte oi, care nu sunt din acest staul; și pe acelea trebuie să le aduc, și ele vor auzi vocea mea; și va fi un [singur] staul și un [singur] păstor.
Minu mbeki mamemi mankaka makambulu mu phaka yayi, mamvawu mfueti ku matuala ayi mela wa mbemboꞌama. Buna vela ba nkangu wumosi ayi nsungi wumosi.
17 Din această cauză Tatăl mă iubește, pentru că eu îmi dau viața, ca iarăși să o iau.
Tata wunzodidi mu diambu diadi: minu ndieti vana luzingu luama muingindibuela lubonga diaka.
18 Nimeni nu o ia de la mine, ci eu o dau de la mine. Am putere să o dau și am putere să o iau din nou. Această poruncă am primit-o de la Tatăl meu.
Kadi mutu kalendi kuphonda ko vayi minu veka ndieti vana luzingu luama. Bila minu veka mbeki lulendo mu kuluvana ayi mbeki lulendo lu buela kulubonga. Luawu lolo thumunu nditambula kuidi Dise diama.
19 De aceea din cauza acestor cuvinte din nou a fost dezbinare între iudei.
Bayuda babuela vasuka diaka mu diambu di mambu momo.
20 Și mulți dintre ei au spus: Are drac și este nebun; de ce îl ascultați?
Bawombo mu bawu batuba: —Pheve yimbimbi yidi yandi ayi kilawu kadi. Bila mbi lufueti kunwila e?
21 Alții au spus: Acestea nu sunt cuvintele unuia care are drac. Poate un drac să deschidă ochii orbilor?
Vayi bankaka mu bawu batuba: —Mutu widi Pheve yimbimbi kalendi tuba mambu momo ko. Pheve yimbimbi yilenda kuandi zibula meso ma phofo e?
22 Și la Ierusalim era sărbătoarea dedicării și era iarnă.
Yiba thangu nyengo wu mbiekolo Nzo Nzambi, ku Yelusalemithangu yi kiozi kingolo,
23 Și Isus se plimba prin templu, în porticul lui Solomon.
Yesu wudiata mu Nzo Nzambi, ku ndambu buangu baba ntedilanga: makunzi ma Solomo.
24 Atunci iudeii l-au înconjurat și i-au spus: Până când ne faci să ne îndoim? Dacă tu ești Cristosul, spune-ne pe față.
Bayuda banzungidila, banyuvula: —Nate thangu mbi fueti lembo tutudilanga mintima mu yilu e? Enati bukiedika ngeyo widi Klisto, wutukambi!
25 Isus le-a răspuns: V-am zis și nu ați crezut; faptele pe care le fac eu în numele Tatălui meu, ele aduc mărturie despre mine.
Yesu wuba vutudila: —Ndilukamba buawu vayi lumanga kueno wilukila. Mavanga momo ndieti vanga mu dizina di dise diama mawu meti kuthelimina kimbangi.
26 Dar voi nu credeți, fiindcă nu sunteți dintre oile mele, după cum v-am spus.
Vayi beno lukadi wilukila bila luisi mamemi mama ko banga kuandi bu ndilukamba.
27 Oile mele aud vocea mea și eu le cunosc și ele mă urmează;
Mamemi mama manwanga mbemboꞌama ayi minu ndimazebi, meta kundandakana.
28 Și eu le dau viață eternă; și nicidecum nu vor pieri niciodată și nimeni nu le va smulge din mâna mea. (aiōn , aiōnios )
Minu ndieta kumavana luzingu lukalumani ayi malendi fua ko. Kuisi ko mutu wulenda kumaziona mu mioko miama. (aiōn , aiōnios )
29 Tatăl meu, care mi le-a dat, este mai mare decât toți; și nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui meu.
Bila Dise diama diodi diphana mawu, viatukidi babo. Kuisi ko mutu wulenda kumaziona mu mioko mi Dise diama.
30 Eu și Tatăl una suntem.
Minu ayi Tata tuidi mutu wumosi.
31 Atunci iudeii au luat din nou pietre ca să îl ucidă cu pietre.
Bayuda batota diaka matadi muingi banzuba.
32 Isus le-a răspuns: V-am arătat multe fapte bune de la Tatăl meu; pentru care din aceste fapte mă ucideți cu pietre?
Yesu wuba vutudila: —Minu ndilumonisa mavanga mawombo mamboti maba kuidi Dise diama. Mu diambu di mavanga mbi momo lutidi kunzubila matadi e?
33 Iudeii i-au răspuns, zicând: Nu pentru o lucrare bună te ucidem cu pietre, ci pentru blasfemie și pentru că tu, fiind om, te faci pe tine însuți Dumnezeu.
Bayuda bamvutudila: —Tukadi kuzuba matadi mu diambu di mavanga mamboti vayi mu diambu wulembo vuezi Nzambi ayi ngeyo widi mutu kaka vayi wulembo tubi ti widi Nzambi.
34 Isus le-a răspuns: Nu este scris în legea voastră: Eu am spus: Sunteți dumnezei?
Yesu wuba vutudila: —Mu mina mieno musia sonama ko: Minu thubidi ti beno luidi zinzambi e?
35 Dacă i-a numit dumnezei pe cei la care a venit cuvântul lui Dumnezeu și scriptura nu poate fi desființată,
Enati niandi wuntedila batu bawa mambu ma Nzambi “zinzambi” ayi masonama malendi vunzu ko,
36 Voi spuneți despre acela pe care Tatăl l-a sfințit și l-a trimis în lume: Tu blasfemiezi, pentru că am spus: Sunt Fiul lui Dumnezeu?
buna bila mbi lulembo tubila kuidi mutu wukitulu nlongo kuidi Tata ayi mutu wowo kafidisa va nza ti wulembo vuezi Nzambi e? Bila thubidingi ti “minu ndidi Muana Nzambi e?”
37 Dacă nu fac faptele Tatălui meu, să nu mă credeți.
Enati ndikadi vanga mavanga ma Dise diama, buna bikanu kueno kunguila.
38 Dar dacă le fac, chiar dacă nu mă credeți, credeți faptele ca să știți și să credeți că Tatăl este în mine și eu în el.
Vayi enati ndilembo mavangi, bu lukambu kueno kunguila, vayi bika luwilukila mavanga muingi luzaba ayi luwilukila ti Tata widi mu minu ayi minu ndidi mu niandi.
39 De aceea căutau din nou să îl prindă, dar el a scăpat din mâna lor.
Batomba diaka mu kunkanga, vayi wutina mu mioko miawu
40 Și s-a dus iarăși dincolo de Iordan, în locul unde boteza Ioan la început; și a rămas acolo.
ayi wuyenda diaka kuna disimu di Yolidani va buangu kioki Yowani katonina botikila; wuvuanda kuna.
41 Și mulți au venit la el și au spus: Ioan într-adevăr nu a făcut niciun miracol, dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta, era adevărat.
Batu bawombo bayiza kuidi niandi ayi batuba: —Yowani kasia vanga kadi kumu kimosi ko, vayi mambu mamo matuba Yowani mu diambu di mutu wawu madi makiedika.
42 Și acolo mulți au crezut în el.
Kuna buangu beni batu bawombo banwilukila.