Ioan 10
1 Adevărat, adevărat vă spun: Cel care nu intră pe ușă în staulul oilor, ci se cațără pe altă parte, acela este hoț și tâlhar.
Yesu E amane sia: i, “Na da dilima dafawane sia: sa! Dunu da sibi gagoi amoga heda: musa: , logo holeidafa mae golili be udigili eno logoga heda: sa, amo dunu da ougi wamolasu dunu agoane.
2 Dar cel care intră pe ușă este păstorul oilor.
Be sibi gagoi logo holeidafa amoga golili masunu dunu da sibi Ouligisudafa Dunu.
3 Portarul îi deschide și oile aud vocea lui; iar el își cheamă oile pe nume și le conduce afară.
Logo holei ouligisu dunu da Ouligisudafa golili misa: ne, logo ga: su doasisa. E da sibi ilia dio afae afae webeba: le, ilia da Ea sia: naba. E da Ea sibi gadili oule ahoa.
4 Și după ce își scoate oile, merge înaintea lor și oile îl urmează, pentru că ele îi cunosc vocea.
Sibi huluane da gadili ahoasea, E da ilima bisili ahoa. Ilia da Ea sia: dawa: beba: le, ilia da Ema fa: no bobogesa.
5 Și nu vor urma nicidecum un străin, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc vocea străinilor.
Ilia da eno dunuma hamedafa fa: no bobogemu. Amo dunu ea sia: ilia da hame dawa: beba: le, ilia eba: le hobeale masunu.”
6 Isus le-a spus această parabolă, dar ei nu au înțeles cele ce le vorbea.
Yesu da amo fedege sia: ilima olelei, be ilia da amo ea bai hamedafa dawa: i.
7 Atunci Isus le-a spus din nou: Adevărat, adevărat vă spun: Eu sunt ușa oilor.
Amaiba: le, Yesu E bu sia: i, “Na dilima dafawane sia: sa. Na da sibi ilima Logo Holei gala.
8 Toți cei ce au venit înainte de mine, sunt hoți și tâlhari; dar oile nu i-au ascultat.
Musa: misi dunu huluane da wamolasu dunu esalu, be sibi da ilia sia: hame nabi.
9 Eu sunt ușa; dacă intră cineva prin mine va fi salvat și va intra și va ieși și va găsi pășune.
Na da Logo Holeidafa. Nowa da Nama golili dasea, e da gaga: su hou ba: mu. E da ganodini misini, gadili asili, gisi ha: i manu ida: iwane ba: mu.
10 Hoțul nu vine decât pentru a fura și a ucide și a nimici. Eu am venit ca ele să aibă viață și să o aibă din abundență.
Wamolasu dunu da wamolamusa: , medole legemusa: , amola gugunufinisimusa: maha. Na da esalusu nabaiwane gala, dilima imunusa: misi.
11 Eu sunt păstorul cel bun; păstorul cel bun își dă viața pentru oi.
Na da Sibi Ouligisu ida: iwane gala. Na sibi fidimusa: , Na da bogomu hame hihi.
12 Dar cel angajat și care nu este păstor, ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind și lasă oile și fuge; și lupul le apucă și risipește oile.
Bidi lama: ne hawa: hamosu dunu da sibi ouligisu hame amola sibi da ea sibi hame. E da wufi (gasonasu sigua wa: me) manebe ba: sea, sibi yolesili hobeale ahoa. Amasea, wufi da sibi ilia da: i gadelale, ilia gilisisu afafasa.
13 Cel angajat fuge, pentru că este angajat și nu îi pasă de oi.
Bidi lama: ne hawa: hamosu dunu da bidi lama: ne fawane hawa: hamonanebeba: le, amola e da sibima hame asigiba: le, hobeale ahoa.
14 Eu sunt păstorul cel bun și le cunosc pe ale mele și sunt cunoscut de ale mele.
15 Așa cum mă cunoaște Tatăl, tot așa îl cunosc și eu pe Tatăl; și îmi dau viața pentru oi.
Na da Sibi Ouligisu ida: iwane gala. Na Ada da Na dawa: amola Na da Na Ada dawa: Amo defele Na da Na sibi dawa: amola ilia Na dawa: Na da ili gaga: musa: bogomu momagele esala.
16 Mai am și alte oi, care nu sunt din acest staul; și pe acelea trebuie să le aduc, și ele vor auzi vocea mea; și va fi un [singur] staul și un [singur] păstor.
Na sibi eno, ilia da amo gagoi ganodini hame gagili sali. Na da ili oule misunu galebe. Ilia da Na sia: nabimu, amola ilia da sibi gilisisu afadafa hamone, Sibi Ouligisu afadafa Ema fa: no bobogemu.
17 Din această cauză Tatăl mă iubește, pentru că eu îmi dau viața, ca iarăși să o iau.
Adadafa da Nama dogolegesa. Bai Na esalusu bu lama: ne, fisimu hame hihi.
18 Nimeni nu o ia de la mine, ci eu o dau de la mine. Am putere să o dau și am putere să o iau din nou. Această poruncă am primit-o de la Tatăl meu.
Dunu eno da Na esalusu hedofamu da hamedei. Be Na hanaiba: le, Nisu da Na esalusu fisimu. Na esalusu fisimu, Na defele esala, amola Na esalusu bu samogema: ne Na da defele esala. Amo hou hamoma: ne, Na Ada da Nama sia: i dagoi.”
19 De aceea din cauza acestor cuvinte din nou a fost dezbinare între iudei.
Amo sia: nababeba: le, dunu gilisi da bu mogi.
20 Și mulți dintre ei au spus: Are drac și este nebun; de ce îl ascultați?
Mogili bagohame amane sia: i, “E da Fio liligi ea baligiga aligisa. E da doula ahoa. Dilia abuliba: le Ea sia: nabala: ?”
21 Alții au spus: Acestea nu sunt cuvintele unuia care are drac. Poate un drac să deschidă ochii orbilor?
Be eno ilia amane sia: i, “Dunu da Fio liligi aligibiba: le, agoane sia: mu da hamedei. Fio liligi da habodane si dofoi dunu ilia si fadegama: bela: ?”
22 Și la Ierusalim era sărbătoarea dedicării și era iarnă.
Amo esoha, Yelusaleme moilai bai bagadega, ilia Debolo Diasu Modale Ligiagasu Lolo Nasu (Feast of Dedication) hamonanu. Eso da anegagi esoha.
23 Și Isus se plimba prin templu, în porticul lui Solomon.
Yesu da Debolo Diasu ganodini, Soloumane ea fila ahoasu amoga lalu.
24 Atunci iudeii l-au înconjurat și i-au spus: Până când ne faci să ne îndoim? Dacă tu ești Cristosul, spune-ne pe față.
Amalalu, dunu bagohame Ema guba: le aligili, Ema amane adole ba: i, “Di da habogala ninima moloiwane olelema: bela: ? Di da Mesaiala: ? Moloiwane ninima olelema.”
25 Isus le-a răspuns: V-am zis și nu ați crezut; faptele pe care le fac eu în numele Tatălui meu, ele aduc mărturie despre mine.
Yesu da bu adole i, “Na da dilima adoi dagoi, be dilia Na adoi dafawaneyale hame dawa: i. Na Ada Nama adoi liligi Na da hamonanebeba: le, amo hamobe da Na hou olelesa.
26 Dar voi nu credeți, fiindcă nu sunteți dintre oile mele, după cum v-am spus.
Be dilia da dafawaneyale dawa: mu higasa. Bai dilia da Na sibi hame.
27 Oile mele aud vocea mea și eu le cunosc și ele mă urmează;
Na sibi da Na sia: naba. Na da Na sibi dawa: , amola ilia da Nama fa: no bobogesa.
29 Tatăl meu, care mi le-a dat, este mai mare decât toți; și nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui meu.
Na Ada da amo sibi Nama i dagoi. Na Ada Ea gasa da eno gasa huluane baligi dagoi. Na Ada da wali Na sibi ouligibiba: le, Ea ouligisu hou amoga eno dunu ili fadegamu da hamedei galebe.
30 Eu și Tatăl una suntem.
Na Ada amola Na da afae fawane!”
31 Atunci iudeii au luat din nou pietre ca să îl ucidă cu pietre.
Amalalu, Yu dunu da bu Yesu medomusa: , igi gaguia gadoi.
32 Isus le-a răspuns: V-am arătat multe fapte bune de la Tatăl meu; pentru care din aceste fapte mă ucideți cu pietre?
Yesu da ilima amane sia: i, “Na da Na Ada Ea musa: hame ba: su hawa: hamosu, dilia ba: ma: ne, bagohame hamosu. Na da adi ida: iwane liligi hamoiba: le, dilia Na igiga medoma: bela: ?”
33 Iudeii i-au răspuns, zicând: Nu pentru o lucrare bună te ucidem cu pietre, ci pentru blasfemie și pentru că tu, fiind om, te faci pe tine însuți Dumnezeu.
Ilia bu adole i, “Dia hawa: ida: iwane hamoiba: le hame, be Dia lasogole sia: beba: le fawane ninia igiga medomusa: dawa: Di da osobo bagade dunu fawane, be Di da Gode defele esala, Di da sia: sa.”
34 Isus le-a răspuns: Nu este scris în legea voastră: Eu am spus: Sunteți dumnezei?
Yesu E bu adole i, “Dilia Sema amo ganodini dedei diala, Gode amane sia: i, ‘Dilia da ‘gode’ dunu agoane esala.’
35 Dacă i-a numit dumnezei pe cei la care a venit cuvântul lui Dumnezeu și scriptura nu poate fi desființată,
Gode Sia: Dedei da dafawane mae afadenene dialumu, ninia dawa: Gode da dunu amoma E da Ea sia: iasi, ilima ‘gode’ dunu agoane dio asuli.
36 Voi spuneți despre acela pe care Tatăl l-a sfințit și l-a trimis în lume: Tu blasfemiezi, pentru că am spus: Sunt Fiul lui Dumnezeu?
Be Adadafa da Nama ilegele, osobo bagadega asunasi. Amaiba: le, Na da Gode Egefe amo Na da sia: beba: le, Na da lasogole sia: i dilia abuliba: le sia: bela: ?
37 Dacă nu fac faptele Tatălui meu, să nu mă credeți.
Be Na Ada Ea adoi liligi Na hame hamonanebe galea, defea, Na hou dafawaneyale mae dawa: ma!
38 Dar dacă le fac, chiar dacă nu mă credeți, credeți faptele ca să știți și să credeți că Tatăl este în mine și eu în el.
Be dilia da Na sia: dafawaneyale hame dawa: sea, defea, Na gasa bagade hawa: hamosu amo dafawaneyale dawa: ma! Amasea Ada da Na ganodini esala, amola Na da Ada ganodini esala, amo dilia da dawa: mu.”
39 De aceea căutau din nou să îl prindă, dar el a scăpat din mâna lor.
Bu eno ilia Yesu gagulaligimusa: dawa: i galu, be E da hobeale asi.
40 Și s-a dus iarăși dincolo de Iordan, în locul unde boteza Ioan la început; și a rămas acolo.
Amasea, Yesu da Yodane Hano degele, Yone ea musa: hanoga fane salasu sogebi amoga buhagili esalu.
41 Și mulți au venit la el și au spus: Ioan într-adevăr nu a făcut niciun miracol, dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta, era adevărat.
Dunu bagohame Ema misini, amane sia: i, “Yone da musa: hame ba: su dawa: digima: ne olelesu hame hamosu. Be e da amo dunu Ea hou huluane olelei. Amola Yone ea adosu, amo huluane da dafawane.”
42 Și acolo mulți au crezut în el.
Amalalu, amo sogebiga dunu bagohame da Ea hou dafawaneyale dawa: i dagoi.
