Iov 9
1 Atunci Iov a răspuns și a zis:
Then Job answered:
2 Cu adevărat știu că așa este, dar cum ar fi un om drept cu Dumnezeu?
“Yes, I know that it is so, but how can a mortal be righteous before God?
3 Dacă se va certa cu el, nu îi poate răspunde una dintr-o mie.
If one wished to contend with God, he could not answer Him one time out of a thousand.
4 El este înțelept în inimă și puternic în tărie; cine a prosperat împietrindu-se împotriva lui?
God is wise in heart and mighty in strength. Who has resisted Him and prospered?
5 Care mută munții și ei nu știu, care îi răstoarnă în mânia sa.
He moves mountains without their knowledge and overturns them in His anger.
6 Care clatină pământul din locul lui și stâlpii săi se cutremură.
He shakes the earth from its place, so that its foundations tremble.
7 Care poruncește soarelui iar el nu răsare; și sigilează stelele.
He commands the sun not to shine; He seals off the stars.
8 Care singur întinde cerurile și calcă pe valurile mării.
He alone stretches out the heavens and treads on the waves of the sea.
9 Care face Ursa, Orionul și Pleiadele și încăperile sudului.
He is the Maker of the Bear and Orion, of the Pleiades and the constellations of the south.
10 Care face lucruri mari, peste putință a fi socotite, da, și minuni fără număr.
He does great things beyond searching out, and wonders without number.
11 Iată, el merge pe lângă mine și eu nu îl văd; trece de asemenea pe lângă mine, dar nu îl percep.
Were He to pass by me, I would not see Him; were He to move, I would not recognize Him.
12 Iată, el ia, cine îl poate împiedica? Cine îi va spune: Ce faci?
If He takes away, who can stop Him? Who dares to ask Him, ‘What are You doing?’
13 Dacă Dumnezeu nu își va retrage mânia, ajutoarele mândre se încovoaie sub el.
God does not restrain His anger; the helpers of Rahab cower beneath Him.
14 Cu cât mai puțin să îi răspund și să îmi aleg cuvintele [să mă judec] cu el?
How then can I answer Him or choose my arguments against Him?
15 Căruia, deși am fost drept, totuși nu i-aș răspunde, ci aș face cerere către judecătorul meu.
For even if I were right, I could not answer. I could only beg my Judge for mercy.
16 Dacă l-aș fi chemat, iar el mi-ar fi răspuns, totuși nu aș crede că a dat ascultare vocii mele.
If I summoned Him and He answered me, I do not believe He would listen to my voice.
17 Căci mă frânge cu o furtună și îmi înmulțește rănile fără motiv.
For He would crush me with a tempest and multiply my wounds without cause.
18 Nu îmi va permite să îmi trag suflarea, ci mă umple cu amărăciune.
He does not let me catch my breath, but overwhelms me with bitterness.
19 Dacă vorbesc despre putere, iată, el este puternic; și despre judecată, cine îmi va rândui un timp să pledez?
If it is a matter of strength, He is indeed mighty! If it is a matter of justice, who can summon Him?
20 Dacă mă declar drept, propria mea gură mă va condamna; dacă spun: Sunt desăvârșit, aceasta mă va dovedi de asemenea pervers.
Even if I were righteous, my mouth would condemn me; if I were blameless, it would declare me guilty.
21 Chiar dacă eu aș fi desăvârșit, totuși nu mi-aș cunoaște sufletul, mi-aș disprețui viața.
Though I am blameless, I have no concern for myself; I despise my own life.
22 Acesta este un lucru, de aceea l-am spus: El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel stricat.
It is all the same, and so I say, ‘He destroys both the blameless and the wicked.’
23 Dacă biciul ucide dintr-odată, el va râde la încercarea celui nevinovat.
When the scourge brings sudden death, He mocks the despair of the innocent.
24 Pământul este dat în mâna celor stricați; el acoperă fețele judecătorilor acestuia; dacă nu, unde și cine este el?
The earth is given into the hand of the wicked; He blindfolds its judges. If it is not He, then who is it?
25 Acum zilele mele sunt mai iuți decât un alergător; ele zboară și nu văd nimic bun.
My days are swifter than a runner; they flee without seeing good.
26 Au trecut precum corăbiile iuți, precum acvila care se grăbește la pradă.
They sweep by like boats of papyrus, like an eagle swooping down on its prey.
27 Dacă spun: Voi uita plângerea mea, îmi voi părăsi întristarea și mă voi mângâia;
If I were to say, ‘I will forget my complaint and change my expression and smile,’
28 Mi-e teamă de toate întristările mele, știu că nu mă vei considera nevinovat.
I would still dread all my sufferings; I know that You will not acquit me.
29 Dacă sunt stricat, de ce muncesc în zadar?
Since I am already found guilty, why should I labor in vain?
30 Dacă mă spăl cu apă din zăpadă și îmi curăț mâinile ca niciodată,
If I should wash myself with snow and cleanse my hands with lye,
31 Totuși mă vei scufunda în șanț și propriile mele haine mă vor detesta.
then You would plunge me into the pit, and even my own clothes would despise me.
32 Pentru că nu este om cum sunt eu, ca să îi răspund și să venim împreună la judecată.
For He is not a man like me, that I can answer Him, that we can take each other to court.
33 Între noi nu este arbitru, să își pună mâna peste amândoi.
Nor is there a mediator between us, to lay his hand upon us both.
34 Să își ia toiagul de la mine și să nu mă îngrozească spaima lui;
Let Him remove His rod from me, so that His terror will no longer frighten me.
35 Atunci aș vorbi și nu m-aș teme de el; dar nu este așa cu mine.
Then I would speak without fear of Him. But as it is, I am on my own.
