Iov 9
1 Atunci Iov a răspuns și a zis:
Job loh koep a doo tih,
2 Cu adevărat știu că așa este, dar cum ar fi un om drept cu Dumnezeu?
A tueng te ka ming tangloeng dae hlanghing he Pathen taengah metlam a tang thai eh?
3 Dacă se va certa cu el, nu îi poate răspunde una dintr-o mie.
Amah te oelh ham ngaih cakhaw, anih te thawngkhat ah pakhat long pataeng a doo thai moenih.
4 El este înțelept în inimă și puternic în tărie; cine a prosperat împietrindu-se împotriva lui?
A thinko cueih tih a thadueng khaw len rhapsat. A thuung dongah anih taengah unim aka mangkhak?
5 Care mută munții și ei nu știu, care îi răstoarnă în mânia sa.
Tlang khaw haimo coeng tih a thintoek ah amih a maelh te khaw ming uh pawh.
6 Care clatină pământul din locul lui și stâlpii săi se cutremură.
Diklai he a hmuen lamloh tlai tih a tung khaw tuen coeng.
7 Care poruncește soarelui iar el nu răsare; și sigilează stelele.
Khomik te a uen tih thoeng pawh, aisi khaw catui tloep a hnah.
8 Care singur întinde cerurile și calcă pe valurile mării.
Vaan ke amah bueng loh a cueh tih tuitunli kah hmuensang dongah a cawt.
9 Care face Ursa, Orionul și Pleiadele și încăperile sudului.
Ning, buhol neh airhitbom khaw, tuithim tlungkawt khaw a saii neh.
10 Care face lucruri mari, peste putință a fi socotite, da, și minuni fără număr.
Khenah tloel duela hno len a saii tih tae lek pawt hil ah khobaerhambae coeng.
11 Iată, el merge pe lângă mine și eu nu îl văd; trece de asemenea pe lângă mine, dar nu îl percep.
Kai taeng long a pah mai akhaw ka hmu pawt tih, a tinghil akhaw anih te ka yakming moenih.
12 Iată, el ia, cine îl poate împiedica? Cine îi va spune: Ce faci?
Paco cakhaw ulong anih a mael sak? Ulong long anih te, “Balae na saii,” a ti nah?
13 Dacă Dumnezeu nu își va retrage mânia, ajutoarele mândre se încovoaie sub el.
Pathen tah a thintoek mael pawt tih, Rahab aka bom rhoek khaw a hmui, a hmui ah ngam uh.
14 Cu cât mai puțin să îi răspund și să îmi aleg cuvintele [să mă judec] cu el?
Te dongah anih aisat te kai loh ka doo thai vetih, a taengah ka ol ka coelh thai aya?
15 Căruia, deși am fost drept, totuși nu i-aș răspunde, ci aș face cerere către judecătorul meu.
Ka tang cakhaw kai lai aka tloek taengah ka doo thai pawt tih rhennah ni ka bih.
16 Dacă l-aș fi chemat, iar el mi-ar fi răspuns, totuși nu aș crede că a dat ascultare vocii mele.
Ka khue tih kai n'doo cakhaw ka ol a hnatun tila ka tangnah moenih.
17 Căci mă frânge cu o furtună și îmi înmulțește rănile fără motiv.
Hlithae neh kai m'phop tih, lunglilungla la ka tloh ping.
18 Nu îmi va permite să îmi trag suflarea, ci mă umple cu amărăciune.
Ka mueihla he mael hamla kai m'pae pawt dae, olkhaa ni kai n'kum sak.
19 Dacă vorbesc despre putere, iată, el este puternic; și despre judecată, cine îmi va rândui un timp să pledez?
Thadueng dongah khaw len rhapsat tih, laitloeknah dongah khaw unim kai aka tuentah he?
20 Dacă mă declar drept, propria mea gură mă va condamna; dacă spun: Sunt desăvârșit, aceasta mă va dovedi de asemenea pervers.
Ka ka neh ka tang akhaw ka boe hae ni, ka cuemthuek cakhaw ka kawn hae.
21 Chiar dacă eu aș fi desăvârșit, totuși nu mi-aș cunoaște sufletul, mi-aș disprețui viața.
Ka cuemthuek dae ka hinglu khaw ka ming pawt tih ka hingnah khaw ka kohnue.
22 Acesta este un lucru, de aceea l-am spus: El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel stricat.
Te dongah pakhat la, “Cuemthuek neh halang khaw amah loh a khah,” a ti.
23 Dacă biciul ucide dintr-odată, el va râde la încercarea celui nevinovat.
Rhuihet loh a duek sak buengrhuet vaengah, ommongsitoe kah noemcainah te a tamdaeng.
24 Pământul este dat în mâna celor stricați; el acoperă fețele judecătorilor acestuia; dacă nu, unde și cine este el?
Diklai he halang kut ah a paek tih, a laitloek kah maelhmai te a khuk. Te pawt koinih amah te unim?
25 Acum zilele mele sunt mai iuți decât un alergător; ele zboară și nu văd nimic bun.
Ka khohnin khaw aka yong lakah bawn tih, a yong dongah a then khaw hmuh uh pawh.
26 Au trecut precum corăbiile iuți, precum acvila care se grăbește la pradă.
Sangpho canghlong bangla tinghil tih, atha bangla caak dongah cu.
27 Dacă spun: Voi uita plângerea mea, îmi voi părăsi întristarea și mă voi mângâia;
“Kai he ka kohuetnah ka hnilh pawn eh, ka maelhmai ka hlam saeh lamtah ka ngaidip saeh,” ka ti akhaw,
28 Mi-e teamă de toate întristările mele, știu că nu mă vei considera nevinovat.
Ka nganboh he boeih ka rhih tih, kai nan hmil mahpawh tila ka ming.
29 Dacă sunt stricat, de ce muncesc în zadar?
Kai ka boe coeng dae balae tih, a honghi nen he ka kohnue eh?
30 Dacă mă spăl cu apă din zăpadă și îmi curăț mâinile ca niciodată,
Vuelsong tui dongah ka hluk vetih, ka kut he lunghuem neh ka cil cakhaw,
31 Totuși mă vei scufunda în șanț și propriile mele haine mă vor detesta.
vaam khuila kai nan nuem hae vetih, ka himbai neh kamah khaw n'tuei uh ni.
32 Pentru că nu este om cum sunt eu, ca să îi răspund și să venim împreună la judecată.
Hlang he kamah bangla a om pawt dongah, anih te ka doo koinih laitloeknah la rhenten m'pawk uh ni.
33 Între noi nu este arbitru, să își pună mâna peste amândoi.
Mamih laklo ah oltloek tih, mamih rhoi soah a kut aka tloeng om pawh.
34 Să își ia toiagul de la mine și să nu mă îngrozească spaima lui;
A cungkui te kai taeng lamloh a khoe mai vetih, a mueirhih loh kai n'let sak pawt mako.
35 Atunci aș vorbi și nu m-aș teme de el; dar nu este așa cu mine.
Ka thui neh anih ka rhih pawt dae, kai he kamah taengah te tlam te ka om moenih.
