Iov 7
1 Nu este un timp rânduit omului pe pământ? Nu sunt de asemenea zilele lui ca zilele unui angajat?
Has not man his ordered time of trouble on the earth? and are not his days like the days of a servant working for payment?
2 Precum un servitor cu ardoare dorește umbra și cum un angajat așteaptă răsplata muncii sale,
As a servant desiring the shades of evening, and a workman looking for his payment:
3 Așa sunt eu făcut să moștenesc luni de deșertăciune; și nopți obositoare îmi sunt rânduite.
So I have for my heritage months of pain to no purpose, and nights of weariness are given to me.
4 Când mă culc, eu spun: Când mă voi ridica și noaptea să fi trecut? Și sunt sătul de răsuciri până la răsăritul zilei.
When I go to my bed, I say, When will it be time to get up? but the night is long, and I am turning from side to side till morning light.
5 Carnea mea este îmbrăcată cu viermi și bulgări de țărână; pielea mea este crăpată și a devenit dezgustătoare.
My flesh is covered with worms and dust; my skin gets hard and then is cracked again.
6 Zilele mele sunt mai iuți decât suveica țesătorului și sunt petrecute fără speranță.
My days go quicker than the cloth-worker's thread, and come to an end without hope.
7 Amintește-ți că viața mea este vânt, ochiul meu nu va mai vedea binele.
O, keep in mind that my life is wind: my eye will never again see good.
8 Ochiul celui ce m-a văzut nu mă va mai vedea, ochii tăi sunt peste mine și eu nu mai sunt.
The eye of him who sees me will see me no longer: your eyes will be looking for me, but I will be gone.
9 Precum norul este mistuit și se împrăștie, tot așa cel ce coboară în mormânt nu va mai urca. (Sheol h7585)
A cloud comes to an end and is gone; so he who goes down into the underworld comes not up again. (Sheol h7585)
10 Nu se va mai întoarce la casa lui, nici locul lui nu îl va mai cunoaște.
He will not come back to his house, and his place will have no more knowledge of him.
11 De aceea nu îmi voi înfrâna gura; voi vorbi în chinul duhului meu, mă voi plânge în amărăciunea sufletului meu.
So I will not keep my mouth shut; I will let the words come from it in the pain of my spirit, my soul will make a bitter outcry.
12 Sunt eu o mare sau o balenă, de ai pus o gardă peste mine?
Am I a sea, or a sea-beast, that you put a watch over me?
13 Când spun: Patul meu mă va mângâia, culcușul meu îmi va ușura plângerea;
When I say, In my bed I will have comfort, there I will get rest from my disease;
14 Atunci tu mă înspăimânți cu vise și mă îngrozești prin viziuni,
Then you send dreams to me, and visions of fear;
15 Astfel că sufletul meu alege strangulare și moarte mai degrabă decât viața mea.
So that a hard death seems better to my soul than my pains.
16 Sunt scârbit de ea; nu voi trăi întotdeauna; lasă-mă în pace, căci zilele mele sunt deșertăciune.
I have no desire for life, I would not be living for ever! Keep away from me, for my days are as a breath.
17 Ce este omul să îl preamărești? Și să îți apleci inima peste el?
What is man, that you have made him great, and that your attention is fixed on him,
18 Și să îl cercetezi în fiecare dimineață și să îl încerci în fiecare clipă?
And that your hand is on him every morning, and that you are testing him every minute?
19 Cât timp nu te vei depărta de mine, nici nu mă vei lăsa în pace până ce îmi voi fi înghițit scuipatul?
How long will it be before your eyes are turned away from me, so that I may have a minute's breathing-space?
20 Am păcătuit, ce să îți fac, păzitorule de oameni? De ce m-ai pus ca semn împotriva ta, astfel încât sunt o povară pentru mine însumi?
If I have done wrong, what have I done to you, O keeper of men? why have you made me a mark for your blows, so that I am a weariness to myself?
21 Și de ce nu îmi ierți fărădelegea și nu îmi iei nelegiuirea? Căci acum voi dormi în țărână; și mă vei căuta dimineața, dar nu voi mai fi.
And why do you not take away my sin, and let my wrongdoing be ended? for now I go down to the dust, and you will be searching for me with care, but I will be gone.
