< Iov 6 >
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
Då tog Job till orda och sade:
2 De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
Ack att min grämelse bleve vägd och min olycka lagd jämte den på vågen!
3 Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
Se, tyngre är den nu än havets sand, därför kan jag icke styra mina ord.
4 Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
Ty den Allsmäktiges pilar hava träffat mig, och min ande indricker deras gift; ja, förskräckelser ifrån Gud ställa sig upp mot mig.
5 Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
Icke skriar vildåsnan, när hon har friskt gräs, icke råmar oxen, då han står vid sitt foder?
6 Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
Men vem vill äta den mat som ej har smak eller sälta, och vem finner behag i slemörtens saft?
7 Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
Så vägrar nu min själ att komma vid detta, det är för mig en vämjelig spis.
8 O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
Ack att min bön bleve hörd, och att Gud ville uppfylla mitt hopp!
9 Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
O att det täcktes Gud att krossa mig, att räcka ut sin hand och avskära mitt liv!
10 Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
Då funnes ännu för mig någon tröst, jag kunde då jubla, fastän plågad utan förskoning; jag har ju ej förnekat den Heliges ord.
11 Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
Huru stor är då min kraft, eftersom jag alltjämt bör hoppas? Och vad väntar mig för ände, eftersom jag skall vara tålig?
12 Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
Min kraft är väl ej såsom stenens, min kropp är väl icke av koppar?
13 Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
Nej, förvisso gives ingen hjälp för mig, var utväg har blivit mig stängd.
14 Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
Den förtvivlade borde ju röna barmhärtighet av sin vän, men se, man övergiver den Allsmäktiges fruktan,
15 Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
Mina bröder äro trolösa, de äro såsom regnbäckar, ja, lika bäckarnas rännilar, som snart sina ut,
16 Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
som väl kunna gå mörka av vinterns flöden, när snön har fallit och gömt sig i dem,
17 În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
men som åter försvinna, när de träffas av hettan, och torka bort ifrån sin plats, då värmen kommer.
18 Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
Vägfarande där i trakten vika av till dem, men de finna allenast ödslighet och måste förgås.
19 Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
Temas vägfarande skådade dithän, Sabas köpmanståg hoppades på dem;
20 Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
men de kommo på skam i sin förtröstan, de sågo sig gäckade, när de hade hunnit ditfram.
21 Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
Ja, likaså ären I nu ingenting värda, handfallna stån I av förfäran och förskräckelse.
22 Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
Har jag då begärt att I skolen giva mig gåvor, taga av edert gods för att lösa mig ut,
23 Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
att I skolen rädda mig undan min ovän, köpa mig fri ur våldsverkares hand?
24 Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
Undervisen mig, så vill jag tiga, lären mig att förstå vari jag har farit vilse.
25 Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
Gott är förvisso uppriktigt tal, men tillrättavisning av eder, vad båtar den?
26 Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
Haven I då i sinnet att hålla räfst med ord, och skall den förtvivlade få tala för vinden?
27 Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
Då kasten I väl också lott om den faderlöse, då lären I väl köpslå om eder vän!
28 De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
Dock, må det nu täckas eder att akta på mig; icke vill jag ljuga eder mitt i ansiktet.
29 Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
Vänden om! Må sådan orätt icke ske; ja, vänden ännu om, ty min sak är rättfärdig!
30 Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?
Skulle väl orätt bo på min tunga, och min mun, skulle den ej förstå vad fördärvligt är?