Iov 6
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
Y respondió Job, y dijo:
2 De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
¡Oh si se pesasen al justo mi queja y mi tormento, y fuesen alzadas igualmente en balanza!
3 Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
Porque [mi tormento] pesaría más que la arena de la mar: y por tanto mis palabras son cortadas.
4 Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
Porque las saetas del Todopoderoso están en mí, cuyo veneno bebe mi espíritu; y terrores de Dios me combaten.
5 Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
¿Por ventura gime el asno montés junto a la yerba? ¿O brama el buey junto a su pasto?
6 Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
¿Comerse ha lo desabrido sin sal? ¿o habrá gusto en la clara del huevo?
7 Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
Las cosas que mi alma no quería tocar antes, ahora por los dolores son mi comida.
8 O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
¡Quién me diese que viniese mi petición, y que Dios me diese lo que espero!
9 Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
¡Y que Dios quisiese quebrantarme; y que soltase su mano, y me despedazase!
10 Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
Y en esto crecería mi consolación, si me asase con dolor sin tener misericordia: no que haya contradicho las palabras del Santo.
11 Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
¿Qué es mi fortaleza, para esperar aun? ¿Y qué es mi fin, para dilatar mi vida?
12 Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
¿Mi fortaleza, es la de las piedras? ¿o mi carne, es de acero?
13 Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
¿No me ayudo cuánto puedo? ¿y con todo eso el poder me falta del todo?
14 Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
El atribulado es consolado de su compañero: mas el temor del Omnipotente es dejado.
15 Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
Mis hermanos me han mentido como arroyo; pasáronse como las riberas impetuosas,
16 Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
Que están escondidas por la helada, y encubiertas con nieve,
17 În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
Que al tiempo del calor son deshechas; y en calentándose, desaparecen de su lugar.
18 Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
Apártanse de las sendas de su camino, suben en vano, y se pierden.
19 Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
Miráron las los caminantes de Temán, los caminantes de Sabá esperaron en ellas:
20 Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
Mas fueron avergonzados por su esperanza; porque vinieron hasta ellas, y se hallaron confusos.
21 Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
Ahora ciertamente vosotros sois como ellas: que habéis visto el tormento, y teméis.
22 Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
¿Héos dicho: Traédme, y de vuestro trabajo pagád por mí,
23 Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
Y librádme de mano del angustiador, y redimídme del poder de los violentos?
24 Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
Enseñádme, y yo callaré; y hacédme entender en que he errado.
25 Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
¡Cuán fuertes son las palabras de rectitud! ¿y qué reprende, el que reprende de vosotros?
26 Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
¿No estáis pensando las palabras para reprender; y echáis al viento palabras perdidas?
27 Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
También os arrojáis sobre el huérfano; y hacéis hoyo delante de vuestro amigo.
28 De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
Ahora pues, si queréis, mirád en mí: y ved si mentiré delante de vosotros.
29 Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
Tornád ahora, y no haya iniquidad; y volvéd aun a mirar por mi justicia en esto:
30 Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?
Si hay iniquidad en mi lengua: o si mi paladar no entiende los tormentos.
