Iov 6
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
Então Job respondeu, e disse:
2 De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
Oh se a minha mágoa retamente se pesasse, e a minha miséria juntamente se alçasse numa balança!
3 Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
Porque na verdade mais pesada seria, do que a areia dos mares: por isso é que as minhas palavras se me afogam.
4 Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
Porque as flechas do Todo-poderoso estão em mim, cujo ardente veneno me chupa o espírito: os terrores de Deus se armam contra mim.
5 Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
Porventura zurrará o jumento montez junto à relva? ou berrará o boi junto ao seu pasto?
6 Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
Ou comer-se-á sem sal o que é insípido? ou haverá gosto na clara do ovo?
7 Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
A minha alma recusa toca-lo, pois é como a minha comida fastienta.
8 O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
Quem dera que se cumprisse o meu desejo, e que Deus me desse o que espero!
9 Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
E que Deus quizesse quebrantar-me, e soltasse a sua mão, e me acabasse!
10 Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
Isto ainda seria a minha consolação, e me refrigeraria no meu tormento, não me perdoando ele; porque não ocultei as palavras do santo.
11 Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
Qual é a minha força, para que eu espere? ou qual é o meu fim, para que prolongue a minha vida?
12 Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
É porventura a minha força a força de pedra? Ou é de cobre a minha carne?
13 Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
Ou não está em mim a minha ajuda? ou desamparou-me a verdadeira sabedoria?
14 Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
Ao que está aflito devia o amigo mostrar compaixão, ainda ao que deixasse o temor do Todo-poderoso.
15 Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
Meus irmãos aleivosamente me falaram, como um ribeiro, como a torrente dos ribeiros que passam.
16 Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
Que estão encobertos com a geada, e neles se esconde a neve.
17 În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
No tempo em que se derretem com o calor se desfazem, e em se aquentando, desaparecem do seu lugar.
18 Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
Desviam-se as veredas dos seus caminhos: sobem ao vácuo, e perecem.
19 Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
Os caminhantes de Tema os veem; os passageiros de Sheba olham para eles.
20 Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
Foram envergonhados, por terem confiado e, chegando ali, se confundem.
21 Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
Agora sois semelhantes a eles: vistes o terror, e temestes.
22 Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
Disse-vos eu: dai-me ou oferecei-me da vossa fazenda presentes?
23 Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
Ou livrai-me das mãos do opressor? ou redemi-me das mãos dos tiranos?
24 Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
Ensinai-me, e eu me calarei: e dai-me a entender em que errei.
25 Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
Oh! quão fortes são as palavras da boa razão! mas que é o que argui a vossa arguição?
26 Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
Porventura buscareis palavras para me repreenderdes, visto que as razões do desesperado estão como vento?
27 Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
Mas antes lançais sortes sobre o órfão; e cavais uma cova para o vosso amigo.
28 De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
Agora pois, se sois servidos, virai-vos para mim; e vede se minto em vossa presença.
29 Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
Voltai pois, não haja iniquidade: tornai-vos, digo, que ainda a minha justiça aparecerá nisso.
30 Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?
Há porventura iniquidade na minha língua? Ou não poderia o meu paladar dar a entender as minhas misérias?
