Iov 6
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
Mais Job répondit, et dit:
2 De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
Plût à Dieu que mon indignation fût bien pesée, et qu'on mît ensemble dans une balance ma calamité!
3 Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
Car elle serait plus pesante que le sable de la mer; c'est pourquoi mes paroles sont englouties.
4 Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
Parce que les flèches du Tout-puissant sont au dedans de moi; mon esprit en suce le venin; les frayeurs de Dieu se dressent en bataille contre moi.
5 Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
L'âne sauvage braira-t-il après l'herbe, et le bœuf mugira-t-il après son fourrage?
6 Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
Mangera-t-on sans sel ce qui est fade? trouvera-t-on de la saveur dans le blanc d'un œuf?
7 Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
Mais pour moi, les choses que je n'aurais pas seulement voulu toucher, sont des saletés qu'il faut que je mange.
8 O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
Plût à Dieu que ce que je demande m'arrivât, et que Dieu me donnât ce que j'attends;
9 Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
Et que Dieu voulût m'écraser, et [qu'il voulût] lâcher sa main pour m'achever!
10 Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
Mais j'ai encore cette consolation, quoique la douleur me consume, et qu'elle ne m'épargne point, que je n'ai point tû les paroles du Saint.
11 Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
Quelle est ma force, que je puisse soutenir [de si grands maux]? et quelle [en est] la fin, que je puisse prolonger ma vie?
12 Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
Ma force est-elle une force de pierre, et ma chair est-elle d'acier?
13 Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
Ne suis-je pas destitué de secours, et tout appui n'est-il pas éloigné de moi?
14 Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
A celui qui se fond [sous l'ardeur des maux, est due] la compassion de son ami; mais il a abandonné la crainte du Tout-puissant.
15 Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
Mes frères m'ont manqué comme un torrent, comme le cours impétueux des torrents qui passent;
16 Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
Lesquels on ne voit point à cause de la glace, et sur lesquels s'entasse la neige;
17 În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
Lesquels, au temps que la chaleur donne dessus, défaillent; quand ils sentent la chaleur, ils disparaissent de leur lieu;
18 Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
Lesquels serpentant çà et là par les chemins, se réduisent à rien, et se perdent.
19 Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
Les troupes des voyageurs de Téma y pensaient, ceux qui vont en Séba s'y attendaient;
20 Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
[Mais] ils sont honteux d'y avoir espéré; ils y sont allés, et ils en ont rougi.
21 Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
Certes, vous m'êtes devenus inutiles; vous avez vu ma calamité étonnante, et vous en avez eu horreur.
22 Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
Est-ce que je vous ai dit: Apportez-moi et me faites des présents de votre bien?
23 Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
Et délivrez-moi de la main de l'ennemi, et me rachetez de la main des terribles?
24 Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
Enseignez-moi, et je me tairai; et faites-moi entendre en quoi j'ai erré.
25 Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
Ô combien sont fortes les paroles de vérité! mais votre censure, à quoi tend-elle?
26 Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
Pensez-vous qu'il ne faille avoir que des paroles pour censurer; et que les discours de celui qui est hors d'espérance, ne soient que du vent?
27 Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
Vous vous jetez même sur un orphelin, et vous percez votre intime ami.
28 De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
Mais maintenant je vous prie regardez-moi bien, si je mens en votre présence!
29 Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
Revenez, je vous prie, [et] qu'il n'y ait point d'injustice [en vous]; oui, revenez encore; car je ne suis point coupable en cela.
30 Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?
Y a-t-il de l'iniquité en ma langue? et mon palais ne sait-il pas discerner mes calamités?
