< Iov 6 >
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
Alors Job prit la parole et dit:
2 De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
Oh! S'il était possible de peser mon affliction, et de mettre toutes ensemble mes calamités dans la balance!...
3 Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
Elles seraient plus pesantes que le sable de la mer: voilà pourquoi mes paroles vont jusqu'à la folie.
4 Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
Car les flèches du Tout-Puissant me transpercent, et mon âme en boit le venin; les terreurs de Dieu sont rangées en bataille contre moi.
5 Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
Est-ce que l'onagre rugit auprès de l'herbe tendre? Est-ce que le bœuf mugit devant sa pâture?
6 Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
Comment se nourrir d'un mets fade et sans sel, ou bien trouver du goût au jus d'une herbe insipide?
7 Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
Ce que mon âme se refuse à toucher, c'est là mon pain, tout couvert de souillures.
8 O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
Qui me donnera que mon vœu s'accomplisse, et que Dieu réalise mon attente!
9 Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
Que Dieu daigne me briser, qu'il laisse aller sa main et qu'il tranche mes jours!
10 Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
Et qu'il me reste du moins cette consolation, que j'en tressaille dans les maux dont il m'accable: de n'avoir jamais transgressé les commandements du Saint!
11 Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
Quelle est ma force, pour que j'attende? Quelle est la durée de mes jours, pour que j'aie patience?
12 Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
Ma force est-elle la force des pierres, et ma chair est-elle d'airain?
13 Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
Ne suis-je pas dénué de tout secours, et tout espoir de salut ne m'est-il pas enlevé?
14 Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
Le malheureux a droit à la pitié de son ami, eût-il même abandonné la crainte du Tout-Puissant.
15 Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
Mes frères ont été perfides comme le torrent, comme l'eau des torrents qui s'écoulent.
16 Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
Les glaçons en troublent le cours, la neige disparaît dans leurs flots.
17 În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
Au temps de la sécheresse, ils s'évanouissent; aux premières chaleurs, leur lit est desséché.
18 Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
Dans des sentiers divers leurs eaux se perdent, elles s'évaporent dans les airs, et ils tarissent.
19 Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
Les caravanes de Théma comptaient sur eux; les voyageurs de Saba espéraient en eux;
20 Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
ils sont frustrés dans leur attente; arrivés sur leurs bords, ils restent confondus.
21 Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
Ainsi vous me manquez à cette heure; à la vue de l'infortune, vous fuyez épouvantés.
22 Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
Vous ai-je dit: « Donnez-moi quelque chose, faites-moi part de vos biens,
23 Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
délivrez-moi de la main de l'ennemi, arrachez-moi de la main des brigands? »
24 Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
Instruisez-moi, et je vous écouterai en silence; faites-moi voir en quoi j'ai failli.
25 Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
Qu'elles ont de force les paroles équitables! Mais sur quoi tombe votre blâme?
26 Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
Voulez-vous donc censurer des mots? Les discours échappés au désespoir sont la proie du vent.
27 Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
Ah! Vous jetez le filet sur un orphelin, vous creusez un piège à votre ami!
28 De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
Maintenant, daignez vous retourner vers moi, et vous verrez si je vous mens en face.
29 Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
Revenez, ne soyez pas injustes; revenez, et mon innocence apparaîtra.
30 Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?
Y a-t-il de l'iniquité sur ma langue, ou bien mon palais ne sait-il pas discerner le mal?