Iov 6
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
Saa tog Job til Orde og svarede:
2 De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
Gid man vejed min Harme og vejed min Ulykke mod den!
3 Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
Thi tungere er den end Havets Sand, derfor talte jeg over mig!
4 Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
Thi i mig sidder den Almægtiges Pile, min Aand inddrikker deres Gift; Rædsler fra Gud forvirrer mig.
5 Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
Skriger et Vildæsel midt i Græsset, brøler en Okse ved sit Foder?
6 Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
Spiser man ferskt uden Salt, smager mon Æggehvide godt?
7 Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
Min Sjæl vil ej røre derved, de Ting er som Lugt af en Løve.
8 O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
Ak, blev mit Ønske dog opfyldt, Gud give mig det, som jeg haaber;
9 Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
vilde Gud dog knuse mig, række Haanden ud og skære mig fra,
10 Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
saa vilde det være min Trøst — jeg hopped af Glæde trods skaanselsløs Kval at jeg ikke har nægtet den Helliges Ord.
11 Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
Hvad er min Kraft, at jeg skal holde ud, min Udgang, at jeg skal være taalmodig?
12 Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
Er da min Kraft som Stenens, er da mit Legeme Kobber?
13 Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
Ak, for mig er der ingen Hjælp, hver Udvej lukker sig for mig.
14 Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
Den, der nægter sin Næste Godhed, han bryder med den Almægtiges Frygt.
15 Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
Mine Brødre sveg mig som en Bæk, som Strømme, hvis Vand svandt bort,
16 Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
de, der var grumset af os, og som Sneen gemte sig i,
17 În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
men som svandt ved Solens Glød, tørredes sporløst ud i Hede;
18 Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
Karavaner bøjer af fra Vejen, drager op i Ørkenen og gaar til Grunde;
19 Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
Temas Karavaner spejder, Sabas Rejsetog haaber paa dem,
20 Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
men de beskæmmes i deres Tillid, de kommer derhen og skuffes!
21 Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
Ja, slige Strømme er I mig nu, Rædselen saa I og grebes af Skræk!
22 Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
Har jeg mon sagt: »Giv mig Gaver, løs mig med eders Velstand,
23 Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
red mig af Fjendens Haand, køb mig fri fra Voldsmænds Haand!«
24 Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
Lær mig, saa vil jeg tie, vis mig, hvor jeg har fejlet!
25 Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
Redelig Tale, se, den gør Indtryk; men eders Revselse, hvad er den værd?
26 Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
Er det jer Hensigt at revse Ord? Den fortvivledes Ord er dog Mundsvejr!
27 Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
Selv om en faderløs kasted I Lod og købslog om eders Ven.
28 De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
Men vilde I nu dog se paa mig! Mon jeg lyver jer op i Ansigtet?
29 Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
Vend jer hid, lad der ikke ske Uret, vend jer, thi end har jeg Ret!
30 Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?
Er der Uret paa min Tunge, eller skelner min Gane ej, hvad der er ondt?
