Iov 6
1 Dar Iov a răspuns și a zis:
А Иов в отговор рече:
2 De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
Дано само би се претеглила моята печал, И злополуката ми да би се турила срещу нея на везните!
3 Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
Понеже сега би била по-тежка от морския пясък; Затова думите ми са били необмислени.
4 Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
Защото стрелите на Всемогъщия са вътре в мене, Чиято отрова духът ми изпива; Божиите ужаси се опълчват против мене.
5 Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
Реве ли дивият осел, когато има трева? Или мучи ли волът при яслите?
6 Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
Яде ли се блудкавото без сол? Или има ли вкус в белтъка на яйцето?
7 Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
Душата ми се отвращава да ги допре; Те ми станаха като омразно ястие.
8 O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
Дано получех това, което прося, И Бог да ми дадеше онова, за което копнея!
9 Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
Да благоволеше Бог да ме погуби, Да пуснеше ръката Си та ме посече!
10 Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
Но, това ще ми бъда за утеха, (Да! ще се утвърдя всред скръб, която не ме жали). Че аз не утаих думите на Светия.
11 Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
Каква е силата та да чакам? И каква е сетнината ми та да издържа?
12 Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
Силата ми сила каменна ли е? Или месата ми са медни?
13 Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
Не изчезна ли в мене помощта ми? И не отдалечи ли се от мене избавлението?
14 Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
На оскърбения трябва да се покаже съжаление от приятеля му, Даже ако той е оставил страха от Всемогъщия.
15 Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
Братята ми ме измамиха като поток; Преминаха като течение на потоци,
16 Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
Които се мътят от леда, И в които се топи снегът;
17 În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
Когато се стоплят изчезват; Когато настане топлина изгубват се от мястото си;
18 Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
Керваните, като следват по криволиченията им, Пристигат в пустота и се губят;
19 Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
Теманските кервани прегледваха; Шевските пътници ги очакваха;
20 Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
Излъгаха се в надеждата си; Дойдоха там и се посрамиха;
21 Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
Сега и вие сте така никакви; Видяхте ужас, и се уплашихте.
22 Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
Рекох ли аз: Донесете ми? Или: Дайте ми подарък от имота си?
23 Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
Или: Отървете ме от ръката на неприятеля? Или: Откупете ме от ръката на насилниците?
24 Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
Научете ме, и аз ще млъкна; И покажете ми в що съм съгрешил.
25 Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
Колко са силни справедливите думи! Но вашите доводи що изобличават?
26 Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
Мислите ли да изобличите думи, Когато думите на човек окаян са като вятър?
27 Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
Наистина вие бихте впримчили сирачето, Бихте копали яма на неприятеля си.
28 De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
Сега, прочее, благоволете да ме погледнете, Защото ще стане явно пред вас ако аз лъжа
29 Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
Повърнете се, моля; нека не става неправда; Да! повърнете се пак; касае се до правдивостта ми.
30 Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?
Има ли неправда в езика ми? Не може ли небцето ми да познае лошото?
