< Iov 41 >

1 Poți trage afară leviatanul cu un cârlig, sau limba lui cu o frânghie ce o lași jos?
Kann du fiska krokodillen, binda tunga hans med taum,
2 Poți pune un cârlig în nasul lui, sau să găurești falca lui cu o țeapă?
Draga snor i gjenom nosi, hogga krok i kjaken hans?
3 Își va înmulți el multe cereri către tine, îți va vorbi blând?
Vil han tigga um nåde, tala mjuke ord til deg?
4 Va face el un legământ cu tine? Îl vei lua ca servitor pentru totdeauna?
Tru han vil gjera samband med deg og din træl for alltid verta?
5 Te vei juca cu el precum cu o pasăre? Sau îl vei lega pentru servitoarele tale?
Kann du han som leikfugl halda for smågjentorne i band?
6 Vor face însoțitorii un banchet din el? Îl vor împărți printre comercianți?
Handlar fiskarlag med honom, skiftar ut til kræmarar?
7 Îi poți umple pielea cu țepușe de fier? Sau capul lui cu harpoane?
Kann hans hud med spjot du fylla, og hans hovud med harpunar?
8 Așază-ți mâna peste el, amintește-ți bătălia, nu fă mai mult.
Berre prøv - du skal det minnast; enn ein gong du gjer det ikkje!
9 Iată, speranța referitoare la el este zadarnică, nu va fi cineva trântit doar la vederea lui?
Kvar og ein vil missa voni, verta feld ved syni av han.
10 Nimeni nu este așa de înverșunat încât să îndrăznească să îl stârnească; cine este atunci în stare să stea în picioare înaintea mea?
Ingen torer eggja honom; kven kann då mot meg reisa?
11 Cine m-a întâmpinat, ca să îi răsplătesc? Tot de sub întregul cer este al meu.
Kven gav meg, so eg gjev att? Under himmeln alt eg eig.
12 Nu îi voi ascunde părțile, nici puterea lui, nici frumusețea rânduirii lui.
Ei eg tegjer um hans lemer, um hans sterke, væne bygnad.
13 Cine poate descoperi fața veșmântului său, sau cine poate veni la el cu frâul său dublu?
Kven hev drege brynja av han, Gjenge inn i duble tanngard?
14 Cine poate deschide ușile feței lui? Dinții lui sunt grozavi de jur împrejur.
Kven hev opna kjakeporten? Rædsla kring hans tenner ligg.
15 Solzii îi sunt mândria, închiși împreună asemenea unui sigiliu strâns.
Sterke er hans skjolde-rader, feste med ei fast forsigling.
16 Atât de aproape unul de celălalt, încât aerul nu poate intra printre ei.
Tett dei ligg innåt kvarandre, ingi luft slepp millom deim.
17 Ei sunt alăturați, strâns unul de celălalt, se lipesc împreună, încât nu pot fi separați.
Eine skjolden i den andre heng i hop, skilst ikkje åt.
18 Prin strănuturile lui o lumină strălucește și ochii lui sunt asemenea pleoapelor dimineții.
Ljos ifrå hans njosing strålar, augo skin som morgonroden.
19 Din gura lui ies lămpi arzătoare și scântei de foc sar afară.
Or hans gap skyt brandar fram, gneistar sprutar derifrå.
20 Din nările lui iese fum, ca dintr-o oală sau căldare ce fierbe.
Or hans nasar stig det røyk, liksom eim or kjel som kokar.
21 Suflarea lui aprinde cărbuni și o flacără iese din gura lui.
Anden hans set eld på kol, logen ut or gapet stend.
22 În gâtul lui rămâne tărie și întristarea se preface în bucurie înaintea lui.
I hans nakke styrken bur, rædsla spring framfor hans åsyn.
23 Straturile cărnii sale sunt alipite împreună, ele sunt ferme în ele însele; nu pot fi mișcate.
Tette sit kjøtvalkarne, støypte fast urikkelg.
24 Inima lui este la fel de fermă ca o piatră; da, așa de tare ca o bucată din piatra de jos a morii.
Hjarta hans er hardt som stein, fast som understein i kverni.
25 Când se ridică, cei puternici se tem, ei se purifică din cauza distrugerii.
Kjempor ræddast når han ris, misser både mod og hugs;
26 Sabia celui ce îl lovește nu ține, nici sulița, nici lancea, nici tunica de zale.
Sverd vil ikkje bita på, ikkje skot med spjot og pil.
27 El consideră fierul ca paiul și arama ca lemnul putred.
Jarn agtar han liksom strå, kopar nett som fauskeved.
28 Săgeata nu îl pune pe fugă; pietrele de praștie sunt prefăcute de el în miriște.
Ei han vik for bogesonen; stein frå slyngja vert som halm,
29 Lăncile sunt socotite ca miriște, el râde la scuturarea suliței.
og stridsklubba vert som strå, og han lær åt spjot som susar.
30 Pietre ascuțite sunt sub el; el împrăștie lucruri ascuțite peste mlaștină.
Under han er kvasse broddar, spor dei set som treskjeslede.
31 El face adâncul să fiarbă ca o oală; el face marea asemenea unui vas de unsoare.
Djupet kokar som ei gryta, sjøen som ein salvekjel.
32 El face după el să strălucească o cărare; cineva ar gândi că adâncul este cărunt.
Vegen lyser etter honom, djupet skin som sylverhår.
33 Pe pământ nu este nimic asemenea lui, făcut să nu aibă frică.
Liken hans på jord ei finst, denne skapning utan ræddhug.
34 El privește toate lucrurile înalte; este împărat peste toți copiii mândriei.
Han ser ned på alt som høgt er, konge yver alle kaute.»

< Iov 41 >