< Iov 41 >
1 Poți trage afară leviatanul cu un cârlig, sau limba lui cu o frânghie ce o lași jos?
Kannst du das Krokodil mit der Angel ziehen und mit der Schnur seine Zunge niederdrücken?
2 Poți pune un cârlig în nasul lui, sau să găurești falca lui cu o țeapă?
Ziehst du ihm eine Binsenschnur durch die Nase und durchbohrst du mit dem Haken seine Backe?
3 Își va înmulți el multe cereri către tine, îți va vorbi blând?
Wird es dir viel Flehens machen oder dir gute Worte geben?
4 Va face el un legământ cu tine? Îl vei lua ca servitor pentru totdeauna?
Wird es einen Vertrag mit dir eingehen, daß du es für immer zum Sklaven nehmest?
5 Te vei juca cu el precum cu o pasăre? Sau îl vei lega pentru servitoarele tale?
Wirst du mit ihm spielen, wie mit einem Vöglein und kannst du es anbinden für deine Mädchen?
6 Vor face însoțitorii un banchet din el? Îl vor împărți printre comercianți?
Feilschen darum die Zunftgenossen, verteilen es unter die Händler?
7 Îi poți umple pielea cu țepușe de fier? Sau capul lui cu harpoane?
Kannst du sein Haupt mit Stacheln spicken und seinen Kopf mit schwirrenden Harpunen?
8 Așază-ți mâna peste el, amintește-ți bătălia, nu fă mai mult.
Lege nur deine Hand an es - gedenke, welch' ein Kampf! du wirst's nicht wieder thun.
9 Iată, speranța referitoare la el este zadarnică, nu va fi cineva trântit doar la vederea lui?
Ja, seine Hoffnung ward betrogen; wird er doch schon bei seinem Anblick hingestreckt.
10 Nimeni nu este așa de înverșunat încât să îndrăznească să îl stârnească; cine este atunci în stare să stea în picioare înaintea mea?
So tollkühn ist keiner, daß er es reizen dürfte, - und wer ist, der mir sich stellen dürfte?
11 Cine m-a întâmpinat, ca să îi răsplătesc? Tot de sub întregul cer este al meu.
Wer hat mir etwas zuvor gethan, daß ich vergelten müßte? Was irgendwo unter dem Himmel ist, gehört mir!
12 Nu îi voi ascunde părțile, nici puterea lui, nici frumusețea rânduirii lui.
Ich darf nicht schweigen von seinen Gliedern, noch von der Stärke und der Schönheit seines Baus.
13 Cine poate descoperi fața veșmântului său, sau cine poate veni la el cu frâul său dublu?
Wer hat je vorn sein Gewand aufgedeckt, und wer dringt in seines Gebisses Doppelreihen?
14 Cine poate deschide ușile feței lui? Dinții lui sunt grozavi de jur împrejur.
Wer hat je seines Rachens Doppelthor geöffnet? Um seine Zähne rings ist Schrecken!
15 Solzii îi sunt mândria, închiși împreună asemenea unui sigiliu strâns.
Ein Stolz sind die Rinnen der Schilde, mit festem Siegel verschlossen.
16 Atât de aproape unul de celălalt, încât aerul nu poate intra printre ei.
Eins reiht sich an das andere, kein Lüftchen dringt zwischen sie ein.
17 Ei sunt alăturați, strâns unul de celălalt, se lipesc împreună, încât nu pot fi separați.
Jedes hängt am andern fest; sie schließen sich zusammen unzertrennlich.
18 Prin strănuturile lui o lumină strălucește și ochii lui sunt asemenea pleoapelor dimineții.
Sein Niesen läßt Licht erglänzen, und seine Augen gleichen der Morgenröte Wimpern.
19 Din gura lui ies lămpi arzătoare și scântei de foc sar afară.
Seinem Rachen entfahren Fackeln, entsprühen Feuerfunken.
20 Din nările lui iese fum, ca dintr-o oală sau căldare ce fierbe.
Aus seinen Nüstern dringt Dampf hervor wie von einem siedenden Topf mit Binsenfeuerung.
21 Suflarea lui aprinde cărbuni și o flacără iese din gura lui.
Sein Odem entzündet Kohlen, und Flammen entfahren seinem Rachen.
22 În gâtul lui rămâne tărie și întristarea se preface în bucurie înaintea lui.
Auf seinem Halse wohnt die Kraft, und vor ihm her tanzt Verzagen.
23 Straturile cărnii sale sunt alipite împreună, ele sunt ferme în ele însele; nu pot fi mișcate.
Die Wampen seines Leibes haften fest, ihm angegossen unbeweglich.
24 Inima lui este la fel de fermă ca o piatră; da, așa de tare ca o bucată din piatra de jos a morii.
Sein Herz ist fest gegossen wie Stein, ja fest gegossen, wie ein unterer Mühlstein.
25 Când se ridică, cei puternici se tem, ei se purifică din cauza distrugerii.
Wenn es auffährt, so fürchten sich Helden, geraten vor Schrecken in Verwirrung.
26 Sabia celui ce îl lovește nu ține, nici sulița, nici lancea, nici tunica de zale.
Greift man es an mit dem Schwert - so hält das nicht Stand, nicht Lanze, Pfeil und Panzer.
27 El consideră fierul ca paiul și arama ca lemnul putred.
Es achtet das Eisen für Stroh, für wurmstichig Holz das Erz.
28 Săgeata nu îl pune pe fugă; pietrele de praștie sunt prefăcute de el în miriște.
Der Sohn des Bogens verjagt es nicht, in Strohhalme verwandeln sich ihm Schleudersteine.
29 Lăncile sunt socotite ca miriște, el râde la scuturarea suliței.
Wie Strohhalme gelten ihm Keulen, und es lacht des Sausens der Lanze.
30 Pietre ascuțite sunt sub el; el împrăștie lucruri ascuțite peste mlaștină.
Unten an ihm sind spitzeste Scherben; einen Dreschschlitten breitet es aus auf dem Schlamm.
31 El face adâncul să fiarbă ca o oală; el face marea asemenea unui vas de unsoare.
Es macht die Tiefe sieden wie einen Topf, macht das Wasser einem Salbenkessel gleich.
32 El face după el să strălucească o cărare; cineva ar gândi că adâncul este cărunt.
Hinter ihm leuchtet ein Pfad auf; man hält die Flut für Silberhaar.
33 Pe pământ nu este nimic asemenea lui, făcut să nu aibă frică.
Nichts kommt ihm gleich auf Erden, ihm, das geschaffen ist, sich nie zu fürchten.
34 El privește toate lucrurile înalte; este împărat peste toți copiii mândriei.
Auf alles Hohe sieht es herab - ein König ist es über alle Stolzen!