Iov 4
1 Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
데만 사람 엘리바스가 대답하여 가로되
2 Dacă încercăm să vorbim îndeaproape cu tine, vei fi mâhnit? Dar cine se poate opri de la a vorbi?
누가 네게 말하면 네가 염증이 나겠느냐 날지라도 누가 참고 말 하지 아니하겠느냐
3 Iată, tu ai instruit pe mulți și ai întărit mâinile slabe.
전에 네가 여러 사람을 교훈하였고 손이 늘어진 자면 강하게 하였고
4 Cuvintele tale au susținut pe cel ce cădea și ai întărit genunchii slabi.
넘어져 가는 자를 말로 붙들어 주었고 무릎이 약한 자를 강하게 하였거늘
5 Dar acum aceasta a venit peste tine și leșini; te atinge și ești tulburat.
이제 이 일이 네게 임하매 네가 답답하여 하고 이 일이 네게 당하매 네가 놀라는구나
6 Nu este aceasta teama ta, încrederea ta, speranța ta și integritatea căilor tale?
네 의뢰가 경외함에 있지 아니하냐 네 소망이 네 행위를 완전히 함에 있지 아니하냐
7 Amintește-ți, te rog, cine a pierit vreodată, fiind nevinovat? Sau unde au fost stârpiți cei drepți?
생각하여 보라 죄없이 망한 자가 누구인가 정직한 자의 끊어짐이 어디 있는가
8 După cum am văzut, cei ce ară nelegiuire și seamănă stricăciune, seceră aceleași lucruri.
내가 보건대 악을 밭갈고 독을 뿌리는 자는 그대로 거두나니
9 Prin pufnirea lui Dumnezeu ei pier și prin suflarea nărilor sale sunt mistuiți.
다 하나님의 입기운에 멸망하고 그 콧김에 사라지느니라
10 Răcnetul leului și vocea leului feroce și dinții leilor tineri, sunt frânte.
사자의 우는 소리와 사나운 사자의 목소리가 그치고 젊은 사자의 이가 부러지며
11 Leul bătrân piere din lipsă de pradă și puii leoaicei tari sunt împrăștiați peste tot.
늙은 사자는 움킨 것이 없어 죽고 암사자의 새끼는 흩어지느니라
12 Acum un lucru mi-a fost adus în ascuns și urechea mea a primit puțin din acesta.
무슨 말씀이 내게 가만히 임하고 그 가는 소리가 내 귀에 들렸었나니
13 În gândurile din viziunile nopții, când somn adânc cade peste oameni,
곧 사람이 깊이 잠들 때쯤 하여서니라 내가 그 밤의 이상으로 하여 생각이 번거로울 때에
14 Teamă a venit asupra mea și cutremur, care a făcut toate oasele mele să tremure.
두려움과 떨림이 내게 이르러서 모든 골절이 흔들렸었느니라
15 Atunci un duh a trecut înaintea feței mele; părul cărnii mele s-a zbârlit;
그 때에 영이 내 앞으로 지나매 내 몸에 털이 주뼛하였었느니라
16 A stat pe loc, dar nu i-am putut distinge forma; o imagine a fost înaintea ochilor mei, era liniște și am auzit o voce, spunând:
그 영이 서는데 그 형상을 분변치는 못하여도 오직 한 형상이 내 눈앞에 있었느니라 그 때 내가 종용한 중에 목소리를 들으니 이르기를
17 Să fie omul muritor mai drept decât Dumnezeu? Să fie un om mai pur decât făcătorul său?
인생이 어찌 하나님보다 의롭겠느냐 사람이 어찌 그 창조하신 이보다 성결하겠느냐
18 Iată, el nu și-a pus încrederea în servitorii săi; și pe îngerii săi i-a acuzat de nebunie.
하나님은 그 종이라도 오히려 믿지 아니하시며 그 사자라도 미련하다 하시나니
19 Cu cât mai puțin în cei ce locuiesc în case de lut, a căror temelie este în țărână, care sunt zdrobite înaintea moliei?
하물며 흙 집에 살며 티끌로 터를 삼고 하루살이에게라도 눌려 죽을 자이겠느냐
20 Ei sunt nimiciți de dimineața până seara, ei pier pentru totdeauna fără ca cineva să ia aminte.
조석 사이에 멸한바 되며 영원히 망하되 생각하는 자가 없으리라
21 Nu va dispărea măreția care este în ei? Ei mor, chiar fără înțelepciune.
장막 줄을 그들에게서 뽑지 아니하겠느냐 그들이 죽나니 지혜가 없느니라
