Iov 39
1 Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
Sabes tu o tempo em que as cabras montesas dão filhotes? Ou observaste tu as cervas quando em trabalho de parto?
2 Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
Contaste os meses que elas cumprem, e sabes o tempo de seu parto?
3 Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
Quando se encurvam, produzem seus filhos, [e] lançam de si suas dores.
4 Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
Seus filhos se fortalecem, crescem como o trigo; saem, e nunca mais voltam a elas.
5 Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
Quem despediu livre ao asno montês? E quem ao asno selvagem soltou das ataduras?
6 Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
Ao qual eu dei a terra desabitada por casa, e a terra salgada por suas moradas.
7 El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
Ele zomba do tumulto da cidade; não ouve os gritos do condutor.
8 Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
A extensão dos montes é seu pasto; e busca tudo o que é verde.
9 Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
Por acaso o boi selvagem quererá te servir, ou ficará junto de tua manjedoura?
10 Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
Ou amarrarás ao boi selvagem com sua corda para o arado? Ou lavrará ele aos campos atrás de ti?
11 Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
Confiarás nele, por ser grande sua força, e deixarás que ele faça teu trabalho?
12 Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
Porás tua confiança nele, para que ele colha tua semente, e a junte em tua eira?
13 Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
As asas da avestruz batem alegremente, mas são suas asas e penas como as da cegonha?
14 Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
Ela deixa seus ovos na terra, e os esquenta no chão,
15 Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
E se esquece de que pés podem os pisar, e os animais do campo [podem] os esmagar.
16 Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
Age duramente para com seus filhos, como se não fossem seus, sem temer que seu trabalho tenha sido em vão.
17 Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
Porque Deus a privou de sabedoria, e não lhe repartiu entendimento.
18 În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
Porém quando se levanta para correr, zomba do cavalo e do seu cavaleiro.
19 Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
És tu que dás força ao cavalo, ou que vestes seu pescoço com crina?
20 Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
Podes tu o espantar como a um gafanhoto? O sopro de suas narinas é terrível.
21 El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
Ele escarva a terra, alegra-se de sua força, [e] sai ao encontro das armas;
22 Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
Ele zomba do medo, e não se espanta; nem volta para trás por causa da espada.
23 Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
Contra ele rangem a aljava, o ferro brilhante da lança e do dardo;
24 El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
Sacudido-se com furor, ele escarva a terra; ele não fica parado ao som da trombeta.
25 El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
Ao som das trombetas diz: Eia! E desde longe cheira a batalha, o grito dos capitães, e o barulho.
26 Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
Por acaso é por tua inteligência que o gavião voa, [e] estende suas asas para o sul?
27 Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
Ou é por tua ordem que a água voa alto e põe seu ninho na altura?
28 Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
Nas penhas ela mora e habita; no cume das penhas, e em lugares seguros.
29 De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
Desde ali espia a comida; seus olhos avistam de longe.
30 Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
Seus filhotes sugam sangue; e onde houver cadáveres, ali ela está.
