Iov 39
1 Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
Kjenner du tiden når stengjetene føder, og gir du akt på hindenes veer?
2 Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
Teller du månedene til de skal bære, og vet du tiden når de føder?
3 Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
De bøier sig, føder sine unger og blir fri for sine smerter.
4 Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
Deres unger blir kraftige og vokser op ute på marken; de løper bort og kommer ikke tilbake til dem.
5 Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
Hvem har gitt villeslet dets frihet, hvem løste dets bånd,
6 Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
det som jeg gav ørkenen til hus og saltmoen til bolig?
7 El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
Det ler av byens ståk og styr; driverens skjenn slipper det å høre.
8 Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
Hvad det leter op på fjellene, er dets beite, og det søker efter hvert grønt strå.
9 Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
Har vel villoksen lyst til å tjene dig? Vil den bli natten over ved din krybbe?
10 Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
Kan du binde villoksen med rep til furen? Vil den harve dalene efter dig?
11 Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
Kan du stole på den, fordi dens kraft er så stor, og kan du overlate den ditt arbeid?
12 Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
Kan du lite på at den fører din grøde hjem, og at den samler den til din treskeplass?
13 Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
Strutsen flakser lystig med vingene; men viser dens vinger og fjær moderkjærlighet?
14 Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
Nei, den overlater sine egg til jorden og lar dem opvarmes i sanden,
15 Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
og den glemmer at en fot kan klemme dem itu, og markens ville dyr trå dem i stykker.
16 Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
Den er hård mot sine unger, som om de ikke var dens egne; den er ikke redd for at dens møie skal være spilt.
17 Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
For Gud nektet den visdom og gav den ingen forstand.
18 În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
Men når den flakser i været, ler den av hesten og dens rytter.
19 Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
Gir du hesten styrke? Klær du dens hals med bevrende man?
20 Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
Lar du den springe som gresshoppen? Dens stolte fnysen er forferdelig.
21 El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
Den skraper i jorden og gleder sig ved sin kraft; så farer den frem mot væbnede skarer.
22 Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
Den ler av frykten og forferdes ikke, og den vender ikke om for sverd.
23 Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
Over den klirrer koggeret, blinkende spyd og lanse.
24 El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
Med styr og ståk river den jorden op, og den lar sig ikke stagge når krigsluren lyder.
25 El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
Hver gang luren lyder, sier den: Hui! Og langt borte værer den striden, høvedsmenns tordenrøst og hærskrik.
26 Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
Skyldes det din forstand at høken svinger sig op og breder ut sine vinger mot Syden?
27 Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
Er det på ditt bud at ørnen flyver så høit, og at den bygger sitt rede oppe i høiden?
28 Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
Den bor på berget og har nattely der, på tind og nut.
29 De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
Derfra speider den efter føde; langt bort skuer dens øine.
30 Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
Dens unger drikker blod, og hvor der er lik, der er den.
