Iov 39
1 Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
Knowest thou the time when the wild goats of the rock bring forth? Or canst thou observe when the hinds are in labor?
2 Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
Canst thou number the months they fulfill, And know the season when they bring forth?
3 Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
They bow themselves; they bring forth their young; They cast forth their pains.
4 Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
Their young ones are strong; they grow up in the fields; They go away, and return not to them.
5 Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
Who hath sent forth the wild ass free? Who hath loosed the bands of the wild ass,
6 Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
To whom I have given the wilderness for his house, And the barren land for his dwelling-place?
7 El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
He scorneth the tumult of the city, And heedeth not the shouting of the driver;
8 Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
The range of the mountains is his pasture; He seeketh after every green thing,
9 Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
Will the wild-ox consent to serve thee? Will he pass the night at thy crib?
10 Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
Canst thou bind the wild-ox with the harness to the furrow? Or will he harrow the valleys after thee?
11 Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
Wilt thou rely upon him because his strength is great, And commit to him thy labor?
12 Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
Wilt thou trust him to bring home thy grain, And gather in thy harvest?
13 Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
The wing of the ostrich moveth joyfully; But is it with loving pinion and feathers?
14 Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
Nay, she layeth her eggs on the ground; She warmeth them in the dust,
15 Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
And forgetteth that the foot may crush them, And that the wild beast may break them.
16 Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
She is cruel to her young, as if they were not hers; Her labor is in vain, yet she feareth not;
17 Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
Because God hath denied her wisdom, And hath not given her understanding.
18 În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
Yet when she lasheth herself up on high, She laugheth at the horse and his rider.
19 Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
Hast thou given the horse strength? Hast thou clothed his neck with his trembling mane?
20 Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
Hast thou taught him to bound like the locust? How majestic his snorting! how terrible!
21 El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
He paweth in the valley; he exulteth in his strength, And rusheth into the midst of arms.
22 Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
He laugheth at fear; he trembleth not, And turneth not back from the sword.
23 Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
Against him rattle the quiver, The flaming spear, and the lance.
24 El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
With rage and fury he devoureth the ground; He will not believe that the trumpet soundeth.
25 El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
At every blast of the trumpet, he saith, Aha! And snuffeth the battle afar off, —The thunder of the captains, and the war-shout.
26 Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
Is it by thy wisdom that the hawk flieth, And spreadeth his wings toward the south?
27 Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
Doth the eagle soar at thy command, And build his nest on high?
28 Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
He dwelleth and lodgeth upon the rock, Upon the peak of the rock, and the stronghold.
29 De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
From thence he spieth out prey; His eyes discern it from afar.
30 Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
His young ones suck up blood; And where the slain are, there is he.
