< Iov 39 >
1 Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
Knowest thou the time when the wild goats bring forth among the rocks, or hast thou observed the hinds when they fawn?
2 Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
Hast thou numbered the months of their conceiving, or knowest thou the time when they bring forth?
3 Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
They bow themselves to bring forth young, and they cast them, and send forth roarings.
4 Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
Their young are weaned and go to feed: they go forth, and return not to them.
5 Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
Who hath sent out the wild ass free, and who hath loosed his bonds?
6 Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
To whom I have given a house in the wilderness, and his dwellings in the barren land.
7 El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
He scorneth the multitude of the city, he heareth not the cry of the driver.
8 Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
He looketh round about the mountains of his pasture, and seeketh for every green thing.
9 Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
Shall the rhinoceros be willing to serve thee, or will he stay at thy crib?
10 Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
Canst thou bind the rhinoceros with thy thong to plough, or will he break the clods of the valleys after thee?
11 Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
Wilt thou have confidence in his great strength, and leave thy labours to him?
12 Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
Wilt thou trust him that he will render thee the seed, and gather it into thy barnfloor?
13 Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
The wing of the ostrich is like the wings of the heron, and of the hawk.
14 Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
When she leaveth her eggs on the earth, thou perhaps wilt warm them in the dust.
15 Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
She forgetteth that the foot may tread upon them, or that the beasts of the field may break them.
16 Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
She is hardened against her young ones, as though they were not hers, she hath laboured in vain, no fear constraining her.
17 Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
For God hath deprived her of wisdom, neither hath he given her understanding.
18 În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
When time shall be, she setteth up her wings on high: she scorneth the horse and his rider.
19 Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
Wilt thou give strength to the horse, or clothe his neck with neighing?
20 Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
Wilt thou lift him up like the locusts? the glory of his nostrils is terror.
21 El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
He breaketh up the earth with his hoof, he pranceth boldly, he goeth forward to meet armed men.
22 Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
He despiseth fear, he turneth not his back to the sword,
23 Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
Above him shall the quiver rattle, the spear and shield shall glitter.
24 El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
Chasing and raging he swalloweth the ground, neither doth he make account when the noise of the trumpet soundeth.
25 El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
When he heareth the trumpet he saith: Ha, ha: he smelleth the battle afar off, the encouraging of the captains, and the shouting of the army.
26 Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
Doth the hawk wax feathered by thy wisdom, spreading her wings to the south?
27 Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
Will the eagle mount up at thy command, and make her nest in high places?
28 Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
She abideth among the rocks, and dwelleth among cragged flints, and stony hills, where there is no access.
29 De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
From thence she looketh for the prey, and her eyes behold afar off.
30 Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
Her young ones shall suck up blood: and wheresoever the carcass shall be, she is immediately there.