Iov 39
1 Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
Sathar caa tapenhaih atue na panoek maw? To tih ai boeh loe tasuk caa tapenhaih atue na panoek maw?
2 Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
Ca tapen karoek to khrah nazetto maw zokpomh, tito na panoek maw? To tih ai boeh loe nihcae tapenhaih atue na panoek maw?
3 Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
Nihcae loe tabok o, caa tapen o; to naah caa tapenhaih kana to pahnet o.
4 Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
A caanawk loe ngantui o moe, taw ah qoeng o tahang; amno to caeh o taak, amlaem o let ai boeh.
5 Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
Mi mah maw taw ih hrangnawk angmah koeh ah prasak? Mi mah maw taw hrang ih aqui to khramh pae thaih?
6 Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
Anih ohhaih ahmuen to praezaek ah ka sak moe, karoem long to anih ohhaih ahmuen ah ka paek.
7 El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
Anih loe vangpui thung ih loknawk to pahnuithuih moe, kamongh kami hanghaih lok doeh tahngai ai.
8 Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
Anih loe maenawk nuiah prat moe, kahing phrohnawk to pakrong.
9 Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
Hmawsaeng taw ih maitaw loe na tok to sak moe, nang khaeah oh han koeh tih maw?
10 Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
Laikok toksak hanah qui hoiah na zae thai tih maw? To tih ai boeh loe laikok atok hanah na hnukah bang thai tih maw?
11 Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
Anih thacakhaih to na oep han maw? To tih ai boeh loe na sak ih tok to anih khaeah na aap thai tih maw?
12 Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
Anih mah im ah cang na phaw pae ueloe, tapup thungah na suem pae tih, tiah na tang maw?
13 Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
Tawtaaw tavaa loe amoekhaih hoiah pakhraeh to boh, toe tahnongsawk tavaa hoi Ostrich tavaa loe anih ih amui hoiah patah thai ai,
14 Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
anih loe long ah taduih moe, savuet long hoiah tadui to khaeksak,
15 Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
anih loe khok hoiah angmah ih tadui to cawh moeng ueloe, taw ih moi mah tadui koisak moeng tih, tito panoek ai.
16 Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
Anih loe a caanawk to angmah ih caa ai baktiah khet, anih caasakhaih loe azom pui ni, tiah poek ai;
17 Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
Sithaw mah anih han palunghahaih to paek ai, panoekhaih roe paek ai.
18 În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
Toe pakhraeh atoengh tahang naah, anih mah hrang hoi a nuiah kangthueng kami to pahnuithuih.
19 Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
Hrang tha na caksak maw? Anih ih tahnong to na khuk pae maw?
20 Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
Pakhuh kangphet baktiah maw nang phetsak? Anih anghahaih takhi tuen loe zit thoh parai.
21 El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
Anih loe azawn ah cawnh tapaih, a thacakhaih to angoep moe, misatuh kaminawk to a hmaang.
22 Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
Zithaih to pahnuithuih, zithaih tidoeh tawn ai; sumsen doeh cawn taak ai.
23 Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
Anih kahhaih palaa tuen to tacawt, tayae hoi misa angvaenghaih aphaw loe ampha hlip.
24 El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
Anih loe palungphui moe, thacakhaih palung hoiah long to a caak; mongkah lok a thaih naah, om duem thai ai.
25 El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
Mongkah lok thaih naah, Ha, ha, tiah a thuih; misatuh angraeng ih lok, misa pahruekhaih lok ahmui loe ahmuen kangthla hoiah panoek thaih.
26 Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
Tahmu loe na patuk ih palunghahaih hoiah pakhraeh to boh moe, aloih bangah azawk tathuk maw?
27 Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
Tahmu loe na paek ih lok pongah maw van bangah azawk tahang moe, hmuensang ah tabu to boh?
28 Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
Anih loe lungsong nuiah oh, cathaeng loe anih ohhaih kacak ahmuen ah oh.
29 De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
To ahmuen hoiah a khet moe, caak koi moi to ahmuen kangthla hoiah hnuk thaih.
30 Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
A caanawk doeh athii to pazoh o toeng; anih loe kadueh qok ohhaih ahmuen ah oh, tiah a naa.
