Iov 38
1 Atunci DOMNUL i-a răspuns lui Iov din vârtejul de vânt și a zis:
Nu nam Jahweh het woord, en sprak tot Job in de storm:
2 Cine este acesta care întunecă sfatul prin cuvinte fără cunoaștere?
Wie zijt gij, die de Voorzienigheid duister maakt Door woorden zonder verstand?
3 Încinge-ți acum coapsele ca un bărbat; eu te voi întreba iar tu răspunde-mi.
Omgord uw lenden als een man, Ik zal u vragen stellen, gij moogt Mij leren!
4 Unde erai tu când așezam temeliile pământului? Spune, dacă ai înțelegere.
Waar waart ge, toen Ik de aarde grondde: Vertel het, zo ge er iets van weet!
5 Cine a pus măsurile acestuia, dacă știi; sau cine a întins frânghia peste el?
Wie heeft haar grootte bepaald: gij weet het zo goed; Wie het meetsnoer over haar gespannen?
6 Pe ce sunt temeliile lui legate; sau cine i-a pus piatra unghiulară a temeliei,
Waarop zijn haar zuilen geplaatst, Of wie heeft haar hoeksteen gelegd:
7 Când stelele dimineții cântau împreună și toți fiii lui Dumnezeu strigau de bucurie?
Onder het gejuich van het koor der morgensterren, Het jubelen van de zonen Gods?
8 Sau cine a închis marea cu porți, când a izbucnit, de parcă ar fi ieșit din pântece?
Wie heeft de zee achter deuren gesloten, Toen zij bruisend uit de moederschoot kwam;
9 Când i-am făcut norul veșmânt și întunericul gros fașă pentru ea,
Toen Ik haar de wolken gaf als een kleed, De nevel als haar windsels;
10 Și am spart pentru ea locul meu hotărât și am pus drugi și porți,
Toen Ik haar grenzen heb gesteld, Slagboom en grendels haar gaf;
11 Și am spus: Până aici să vii, dar nu mai departe; și aici să fie oprite mândrele tale valuri?
Toen Ik sprak: Ge komt tot hier en niet verder, Hier wordt de trots van uw golven gebroken!
12 Ai poruncit tu dimineții în zilele tale; și ai făcut răsăritul să își cunoască locul,
Hebt gij ooit in uw leven de morgen ontboden, De dageraad zijn plaats bestemd,
13 Ca să apuce marginile pământului; și cei stricați să fie scuturați de pe el?
Om de zomen der aarde te bezetten En er vlammen uit te schudden?
14 Este întors ca lutul în sigiliu; și ei stau în picioare ca un veșmânt.
Zij flonkert als een kostbare zegelsteen, Wordt bontgeverfd als een kleed,
15 Și celor răi lumina le este oprită și brațul înalt va fi frânt.
Totdat de stralen hun licht wordt ontnomen, Hun opgeheven arm wordt gebroken.
16 Ai intrat tu în izvoarele mării? Sau te-ai plimbat în căutarea adâncului?
Zijt ge doorgedrongen tot de bronnen der zee, Hebt ge de bodem van de Oceaan bewandeld;
17 Ți-au fost porțile morții deschise? Sau ai văzut tu porțile umbrei morții?
Zijn u de poorten des doods getoond, De wachters der duisternis u verschenen;
18 Ai priceput tu lățimea pământului? Spune dacă le cunoști pe toate.
Hebt ge de breedten der aarde omvat: Zeg op, wanneer ge dit allemaal weet!
19 Unde este calea pe care locuiește lumina? Și cât despre întuneric, unde este locul lui,
Waar is de weg naar de woning van het licht, En waar heeft de duisternis haar verblijf,
20 Ca să îl duci la hotarul lui și să cunoști cărările spre casa lui?
Zodat gij ze naar hun plaats kunt brengen, En hun de paden naar huis kunt leren?
21 Îl cunoști tu, deoarece erai deja născut? Sau deoarece numărul zilelor tale este mare?
Ge weet het toch, want toen werdt ge geboren, Het getal van uw jaren is immers zo groot!
22 Ai intrat tu în tezaurele zăpezii? Sau ai văzut tu tezaurele grindinii,
Zijt ge doorgedrongen tot de schuren der sneeuw, Hebt ge de opslagplaatsen van de hagel aanschouwd,
23 Pe care am păstrat-o pentru timpul tulburării, pentru ziua de bătălie și război?
Die Ik heb opgespaard voor de tijd van benauwing, Voor de dag van aanval en strijd?
24 Pe ce cale este lumina împărțită, care împrăștie vântul de est pe pământ?
Waar is de weg, waar de kou zich verspreidt, Waar de oostenwind over de aarde giert?
25 Cine a împărțit o albie pentru torent, sau o cale pentru fulgerul tunetului,
Wie heeft voor de stortvloed kanalen gegraven, En paden voor de donderwolken,
26 Să îl facă să plouă peste pământ, unde nu este nimeni, în pustie, în care nu este om;
Om regen te geven op onbewoond land, Op steppen, waar zich geen mens bevindt;
27 Să sature pământul pustiit și secătuit și să facă mugurele verdeții să răsară?
Om woestijn en wildernis te verzadigen, Uit de dorre grond het gras te doen spruiten?
28 Are ploaia tată, sau cine a născut picăturile de rouă?
Heeft de regen een vader, Of wie heeft de druppels van de dauw verwekt;
29 Din al cui pântece a venit gheața și chiciura cerului cine a născut-o?
Uit wiens schoot is het ijs te voorschijn gekomen, Wie heeft het rijp in de lucht gebaard?
30 Apele sunt ascunse precum cu o piatră și fața adâncului este înghețată.
De wateren worden hard als steen, De vlakte van de Afgrond sluit zich aaneen!
31 Poți tu lega dulcile influențe ale Pleiadelor, sau poți dezlega legăturile Orionului?
Kunt gij de banden der Plejaden knopen, Of de boeien van de Orion slaken;
32 Poți scoate Mazarotul la timpul său? Sau poți conduce Arcturus cu fiii săi?
Kunt gij de maan op tijd naar buiten doen treden, Leidt gij de Beer met zijn jongen?
33 Cunoști tu rânduielile cerului, poți așeza domnia lui pe pământ?
Schrijft gij de hemel de wetten voor, Stelt gij zijn macht over de aarde vast;
34 Îți poți ridica vocea până la nori, ca mulțime de ape să te acopere?
Verheft gij uw stem tot de wolken, Gehoorzaamt ù de watervloed?
35 Poți trimite fulgere, ca să meargă și să îți spună: Iată-ne?
Zendt gij de bliksems uit, en ze gaan; Zeggen ze tot u: Hier zijn we terug?
36 Cine a pus înțelepciune în rărunchi, sau cine a dat înțelegere inimii?
Wie heeft inzicht aan den reiger gegeven Verstand geschonken aan den haan;
37 Cine poate număra norii în înțelepciune, sau cine poate opri burdufurile cerului,
Wie telt met wijsheid de wolken af, En giet de zakken van de hemel leeg:
38 Când țărâna crește spre împietrire și bulgării de pământ se lipesc strâns împreună?
Wanneer de bodem hard is als ijzer, De kluiten aan elkander kleven?
39 Vei vâna prada pentru leu, sau vei sătura pofta leilor tineri,
Jaagt gij een prooi voor de leeuwin, Stilt gij de honger der welpen,
40 Când se culcă în vizuinile lor și rămân în adăpost pentru a sta la pândă?
Wanneer ze in hun holen liggen, Of loeren tussen de struiken?
41 Cine se îngrijește să dea corbului mâncarea sa? Când puii săi strigă către Dumnezeu ei rătăcesc din lipsă de mâncare.
Wie geeft ze tegen de avond haar buit, Wanneer haar jongen tot de Godheid roepen, En zonder voedsel rond blijven snuffelen, Op zoek naar spijs?
