< Iov 38 >
1 Atunci DOMNUL i-a răspuns lui Iov din vârtejul de vânt și a zis:
BOEIPA loh Job te hlipuei khui lamloh a doo tih,
2 Cine este acesta care întunecă sfatul prin cuvinte fără cunoaștere?
Mingnah aka tal olthui neh cilsuep aka hmuep sak te unim?
3 Încinge-ți acum coapsele ca un bărbat; eu te voi întreba iar tu răspunde-mi.
Hlang bangla na pumpu yen lamtah nang kan dawt bangla kai he n'tueng laeh.
4 Unde erai tu când așezam temeliile pământului? Spune, dacă ai înțelegere.
Diklai ka suen vaengah melam na om? Yakmingnah na ming atah thui lah.
5 Cine a pus măsurile acestuia, dacă știi; sau cine a întins frânghia peste el?
U loh a khodang a khueh khaw na ming van nim? A soah rhilam aka yueng khaw unim?
6 Pe ce sunt temeliile lui legate; sau cine i-a pus piatra unghiulară a temeliei,
A buenhol te me dongah nim a buen tih, a bangkil lung te unim aka thuinuet?
7 Când stelele dimineții cântau împreună și toți fiii lui Dumnezeu strigau de bucurie?
Mincang aisi rhoek rhenten tamhoe uh tih Pathen ca rhoek boeih yuhui uh.
8 Sau cine a închis marea cu porți, când a izbucnit, de parcă ar fi ieșit din pântece?
Tuitunli te a bung lamloh a poh tih a coe vaengah thohkhaih neh a tlaeng.
9 Când i-am făcut norul veșmânt și întunericul gros fașă pentru ea,
Kai loh cingmai kah a pueinak neh anih kah yinnah hni khaw ka khueh pah.
10 Și am spart pentru ea locul meu hotărât și am pus drugi și porți,
Ka oltlueh he anih ham ka tlueh pah tih thohkalh neh thohkhaih khaw ka khueh pah.
11 Și am spus: Până aici să vii, dar nu mai departe; și aici să fie oprite mândrele tale valuri?
He hil ka ti vaengah ha mop lamtah koei boeh. Na hoemdamnah tuiphu te he ah he khueh laeh.
12 Ai poruncit tu dimineții în zilele tale; și ai făcut răsăritul să își cunoască locul,
Namah tue vaengah mincang ke na uen a? Khothaih ke na ming tih amah hmuen ah khothaih a om khaw na ming.
13 Ca să apuce marginile pământului; și cei stricați să fie scuturați de pe el?
Te lamkah halang rhoek khoek ham neh, diklai hmoi a tuuk sak ham khaw.
14 Este întors ca lutul în sigiliu; și ei stau în picioare ca un veșmânt.
Dikpo kutbuen bangla poehlip tih pueinak bangla pai.
15 Și celor răi lumina le este oprită și brațul înalt va fi frânt.
Halang rhoek te amamih kah vangnah a hloh pah tih, ban a thueng khaw a tlawt sak.
16 Ai intrat tu în izvoarele mării? Sau te-ai plimbat în căutarea adâncului?
Tuitunli kah tuiput la na pawk tih, tuidung kah khenah dongah na pongpa vai a?
17 Ți-au fost porțile morții deschise? Sau ai văzut tu porțile umbrei morții?
Nang taengah dueknah vongka rhoek ah uh tih dueknah hlipkhup vongka te na hmuh a?
18 Ai priceput tu lățimea pământului? Spune dacă le cunoști pe toate.
Diklai hmuenka duela na yakming nim? A cungkuem la na ming atah thui lah.
19 Unde este calea pe care locuiește lumina? Și cât despre întuneric, unde este locul lui,
Vangnah aka om longpuei he menim? Hmaisuep kah a hmuen he melae?
20 Ca să îl duci la hotarul lui și să cunoști cărările spre casa lui?
Te te amah khorhi la na thak van tih a im kah a hawn khaw na yakming van nim?
21 Îl cunoști tu, deoarece erai deja născut? Sau deoarece numărul zilelor tale este mare?
Nang n'sak tih na khohnin kah a tarhing a puh daengah ni na ming pueng.
22 Ai intrat tu în tezaurele zăpezii? Sau ai văzut tu tezaurele grindinii,
Vuelsong thakvoh khuila na kun tih rhaelnu thakvoh na hmuh a?
23 Pe care am păstrat-o pentru timpul tulburării, pentru ziua de bătălie și război?
Te te rhal tue vaengkah ham khaw, caemrhal neh caemtloek tue vaengkah ham khaw ka tuem pueng.
24 Pe ce cale este lumina împărțită, care împrăștie vântul de est pe pământ?
Diklai ah kanghawn loh a taekyak tih, vangnah loh a tael longpuei te menim?
25 Cine a împărțit o albie pentru torent, sau o cale pentru fulgerul tunetului,
Tuilong lungpook ham neh rhaek ol ham longpuei aka tael te unim?
26 Să îl facă să plouă peste pământ, unde nu este nimeni, în pustie, în care nu este om;
A khuiah tongpa aka om pawh khosoek neh hlang aka tal khohmuen ah khaw rhotui aka tlan sak la,
27 Să sature pământul pustiit și secătuit și să facă mugurele verdeții să răsară?
khohli rhamrhael neh imrhong aka hah sak la, toitlim annoe aka poe sak la om coeng.
28 Are ploaia tată, sau cine a născut picăturile de rouă?
Khotlan te a napa om a? Buemtui tuicip te ulong a sak?
29 Din al cui pântece a venit gheața și chiciura cerului cine a născut-o?
Rhaelnu he u kah bungko lamkah nim a thoeng tih, vaan vueltling te ulong a sak?
30 Apele sunt ascunse precum cu o piatră și fața adâncului este înghețată.
Tui khaw lungto bangla thuh uh tih tuidung hman ah khal.
31 Poți tu lega dulcile influențe ale Pleiadelor, sau poți dezlega legăturile Orionului?
Airhitbom kah omngaih omloe te na hlaengtang tih buhol phueihrhui khaw na hlawt thai aya?
32 Poți scoate Mazarotul la timpul său? Sau poți conduce Arcturus cu fiii săi?
Mazzaroth aisi te amah tue vaengah na thoeng sak tih Ayish aisi te a ca rhoek neh na mawt a?
33 Cunoști tu rânduielile cerului, poți așeza domnia lui pe pământ?
Vaan kah khosing te na ming atah amah kah laithuithainah te diklai ah na khueh a?
34 Îți poți ridica vocea până la nori, ca mulțime de ape să te acopere?
Na ol te khomai dongla na huel thai tih tuili tui te na khuk thai a?
35 Poți trimite fulgere, ca să meargă și să îți spună: Iată-ne?
Rhaek na tueih vaengah cet uh tih nang taengah, “Kaimih la he,” a ti uh a?
36 Cine a pus înțelepciune în rărunchi, sau cine a dat înțelegere inimii?
Kodang khuila cueihnah aka khueh te unim? Kopoek khuiah yakmingnah aka pae te unim?
37 Cine poate număra norii în înțelepciune, sau cine poate opri burdufurile cerului,
Cueihnah neh khomong aka tae te unim? Vaan tuitang aka thael te unim?
38 Când țărâna crește spre împietrire și bulgării de pământ se lipesc strâns împreună?
Me vaengah lae Laipi a hlawn la a hlom tih dikmuh a man sak?
39 Vei vâna prada pentru leu, sau vei sătura pofta leilor tineri,
Sathuengnu hamla maeh na mae pah tih sathuengca kah hingnah na tom pah a?
40 Când se culcă în vizuinile lor și rămân în adăpost pentru a sta la pândă?
Me vaengah lae a khuisaek ah a ngam uh tih thingpuep khui ah a kol uh?
41 Cine se îngrijește să dea corbului mâncarea sa? Când puii săi strigă către Dumnezeu ei rătăcesc din lipsă de mâncare.
A sakah te vangak ham aka tawn pah te unim? A camoe, a camoe uh vaengah tah Pathen taengah bomnah a bih uh dae caak mueh la kho a hmang uh.