< Iov 37 >

1 La aceasta de asemenea inima mea tremură și sare din locul ei.
C’Est aussi ce qui jette la frayeur dans mon cœur et le fait vivement tressauter.
2 Ascultă cu atenție vuietul vocii sale și sunetul ce iese din gura lui.
Ecoutez attentivement le grondement de sa voix et le roulement qui sort de sa bouche.
3 El îl conduce sub întregul cer și fulgerul lui până la marginile pământului.
Il le prolonge sous toute la voûte des cieux, et ses éclairs brillent jusqu’aux extrémités de la terre.
4 După acesta răcnește o voce, el tună cu vocea maiestății sale; și nu le va opri când se aude vocea sa.
A leur suite, c’est un bruit qui rugit: il tonne de sa voix majestueuse, et quand cette voix se fait entendre, il ne les retient plus.
5 Dumnezeu tună uimitor cu vocea sa; face lucruri mari pe care nu le înțelegem.
Dieu fait retentir merveilleusement la voix de son tonnerre; il accomplit de grandes choses qui dépassent notre connaissance.
6 Pentru că el spune zăpezii: Fii pe pământ; la fel ploii mărunte și ploii mari a tăriei sale.
Car il dit à la neige: "Apparais sur la terre!" II envoie la pluie abondante, ses puissantes averses.
7 El sigilează mâna fiecărui om, ca toți oamenii să cunoască lucrarea lui.
Alors il paralyse les bras de tous les hommes, afin que ces hommes, son œuvre à lui, apprennent à le connaître.
8 Atunci fiarele intră în vizuini și rămân în locurile lor.
Et les fauves rentrent dans leur tanière et se terrent dans leur gîte.
9 Din sud vine vârtejul de vânt, și frigul din nord.
L’Ouragan surgit de ses retraites, le froid est amené par les vents d’aquilon.
10 Prin suflarea lui Dumnezeu este dată bruma; și lățimea apelor este strâmtată.
Au souffle de Dieu se forme la glace et se contractent les nappes d’eau.
11 De asemenea prin udare el obosește norul gros, el împrăștie norul său luminos;
Il charge aussi la nue de vapeurs humides, dissémine ses nuages que traversent les éclairs.
12 Și norul este întors de jur împrejur prin sfaturile lui, ca ei să facă orice le poruncește peste fața lumii, pe pământ.
Et ces nuages se déplacent en tourbillonnant sous son impulsion, en vue de leur besogne, pour exécuter ses ordres sur la surface du globe terrestre.
13 El face ca acesta să vină, fie pentru disciplinare, fie pentru pământul său, fie pentru milă.
Il les suscite tantôt comme un fléau pour la terre, tantôt comme une source de bienfaits.
14 Dă ascultare la aceasta, Iov, stai liniștit și ia aminte la minunatele lucrări ale lui Dumnezeu.
Ecoute, Job, tout ceci; lève-toi et considère les merveilles de Dieu.
15 Știi tu când Dumnezeu i-a aranjat și a făcut lumina norului său să strălucească?
Comprends-tu les lois qu’il leur impose et comment il fait briller ses nuages lumineux?
16 Știi tu cumpănirea norilor, minunatele lucrări ale celui care este desăvârșit în cunoaștere?
Comprends-tu les déploiements de la nuée, les prodiges de Celui qui possède la science parfaite?
17 Cum ți se încălzesc hainele când el liniștește pământul prin vântul de sud?
Toi, dont les vêtements deviennent trop chauds, dès que la terre recouvre le calme sous l’influence du midi,
18 Ai întins împreună cu el cerul, care este tare și ca o oglindă turnată?
pourrais-tu lui aider à étendre les cieux, solides comme un miroir de métal?
19 Învață-ne ce să îi spunem; căci nu ne putem rândui vorbirea din cauza întunericului.
Apprends-moi ce que nous pourrions lui dire: dans les ténèbres où nous sommes, nous manquons d’arguments.
20 I se va spune că eu vorbesc? Dacă un om vorbește, cu siguranță va fi înghițit.
Devra-t-on lui rendre compte quand je parle? Jamais homme a-t-il demandé à être anéanti?
21 Și acum oamenii nu văd lumina strălucitoare din nori, dar vântul trece și îi curăță.
Or donc, personne ne peut regarder le soleil qui brille radieux dans le ciel, lorsque le vent qui passe l’a nettoyé.
22 Vreme bună vine din nord; cu Dumnezeu este înspăimântătoare maiestate.
Si l’or vient du septentrion, Dieu, lui, demeure couvert d’une redoutable majesté.
23 Dar cât despre cel Atotputernic, nu îl putem afla, el este măreț în putere și în judecată și în abundență a dreptății; el nu va chinui.
Le Tout-Puissant, nous ne pouvons l’atteindre, lui qui est grand par la force; mais le droit et la parfaite justice, il ne les écrase point!
24 De aceea oamenii se tem de el, el nu părtinește pe niciunul dintre înțelepții în inimă.
C’Est pourquoi les hommes le révèrent; quant à lui, il n’abaisse ses regards sur aucun des prétendus sages.

< Iov 37 >