Iov 37
1 La aceasta de asemenea inima mea tremură și sare din locul ei.
Da, od toga i moje srce drhti i s mjesta svoga iskočiti hoće.
2 Ascultă cu atenție vuietul vocii sale și sunetul ce iese din gura lui.
Čujte, čujte gromor glasa njegova, tutnjavu što mu iz usta izlazi.
3 El îl conduce sub întregul cer și fulgerul lui până la marginile pământului.
Gle, munja lijeće preko cijelog neba - i sijevne blijesak s kraja na kraj zemlje -
4 După acesta răcnește o voce, el tună cu vocea maiestății sale; și nu le va opri când se aude vocea sa.
iza nje silan jedan glas se ori: to On gromori glasom veličajnim. Munje mu lete, nitko ih ne priječi, tek što mu je glas jednom odjeknuo.
5 Dumnezeu tună uimitor cu vocea sa; face lucruri mari pe care nu le înțelegem.
Da, Bog gromori glasom veličajnim, djela velebna, neshvatljiva stvara.
6 Pentru că el spune zăpezii: Fii pe pământ; la fel ploii mărunte și ploii mari a tăriei sale.
Kad snijegu kaže: 'Zasniježi po zemlji!' i pljuskovima: 'Zapljuštite silno!'
7 El sigilează mâna fiecărui om, ca toți oamenii să cunoască lucrarea lui.
svakom čovjeku zapečati ruke da svi njegovo upoznaju djelo.
8 Atunci fiarele intră în vizuini și rămân în locurile lor.
U brlog se tad zvijeri sve uvuku i na svojem se šćućure ležaju.
9 Din sud vine vârtejul de vânt, și frigul din nord.
S južne se strane podiže oluja, a studen vjetri sjeverni donose.
10 Prin suflarea lui Dumnezeu este dată bruma; și lățimea apelor este strâmtată.
Već led od daha Božjega nastaje i vodena se kruti površina.
11 De asemenea prin udare el obosește norul gros, el împrăștie norul său luminos;
I opet vodom puni on oblake, i sijevat' stanu oblaci munjama;
12 Și norul este întors de jur împrejur prin sfaturile lui, ca ei să facă orice le poruncește peste fața lumii, pe pământ.
kruže posvuda po volji njegovoj, što im naloži, to će izvršiti na licu cijelog kruga zemaljskoga.
13 El face ca acesta să vină, fie pentru disciplinare, fie pentru pământul său, fie pentru milă.
Šalje ih - ili da kazni narode, ili da ih milosrđem obdari.
14 Dă ascultare la aceasta, Iov, stai liniștit și ia aminte la minunatele lucrări ale lui Dumnezeu.
Poslušaj ovo, Jobe, umiri se i promotri djela Božja čudesna.
15 Știi tu când Dumnezeu i-a aranjat și a făcut lumina norului său să strălucească?
Znaš li kako Bog njima zapovijeda, kako munju iz oblaka svog pušta?
16 Știi tu cumpănirea norilor, minunatele lucrări ale celui care este desăvârșit în cunoaștere?
Znaš li o čem vise gore oblaci? Čudesna to su znanja savršenog.
17 Cum ți se încălzesc hainele când el liniștește pământul prin vântul de sud?
Kako ti gore od žege haljine u južnom vjetru kad zemlja obamre?
18 Ai întins împreună cu el cerul, care este tare și ca o oglindă turnată?
Zar si nebesa s njim ti razapeo, čvrsta poput ogledala livenog?
19 Învață-ne ce să îi spunem; căci nu ne putem rândui vorbirea din cauza întunericului.
DÓe naputi me što da mu kažemo: zbog tmine se ne snalazimo više.
20 I se va spune că eu vorbesc? Dacă un om vorbește, cu siguranță va fi înghițit.
Zar ćeš mu reći: 'Hoću govoriti'? Ili na propast vlastitu pristati?
21 Și acum oamenii nu văd lumina strălucitoare din nori, dar vântul trece și îi curăță.
Tko, dakle, može u svjetlost gledati na nebesima što se sja blistavo kada oblake rastjeraju vjetri?
22 Vreme bună vine din nord; cu Dumnezeu este înspăimântătoare maiestate.
Sa sjevera k'o zlato je bljesnulo: veličanstvom strašnim Bog se odjenu!
23 Dar cât despre cel Atotputernic, nu îl putem afla, el este măreț în putere și în judecată și în abundență a dreptății; el nu va chinui.
Da, Svesilnog doseći ne možemo, neizmjeran je u moći i sudu, velik u pravdi, nikog on ne tlači.
24 De aceea oamenii se tem de el, el nu părtinește pe niciunul dintre înțelepții în inimă.
Zato ljudi svi neka ga se boje! Na mudrost oholu on i ne gleda!”
