Iov 36
1 Elihu de asemenea a continuat și a spus:
Ac Elihu el sifilpa fahk:
2 Permite-mi încă puțin și îți voi arăta că mai [am] să vorbesc pentru Dumnezeu.
“Sifilpa mongfisrasr kitin pacl ac lohng Kas ma nga ac aolla God ac fahk.
3 Îmi voi aduce cunoașterea de departe și voi atribui dreptate Făcătorului meu.
Yohk ma nga kalem kac; nga ac orekmakin ma kalem sik uh In akkalemye lah God, su oreyula, El suwosna.
4 Căci cu adevărat cuvintele mele nu vor fi false, cel desăvârșit în cunoaștere este cu tine.
Wangin kas kikiap ke ma nga ac fahk nu sum inge; Kom liye sie mwet na lalmwetmet ye motom.
5 Iată, Dumnezeu este puternic și nu disprețuiește pe nimeni, el este puternic în tărie și în înțelepciune.
“Arulana yohk ku lun God! Wangin sie mwet El srunga; Wangin kutena ma El tia kalem kac.
6 El nu păstrează viața celui stricat, ci dă dreptate celor săraci.
El tia lela mwet koluk uh in moul na, Ac El oru ma suwohs nu sin mwet sukasrup in pacl nukewa.
7 El nu își ia ochii de la cei drepți, ci ei sunt pe tron cu împărați; da, el îi întemeiază pentru totdeauna, iar ei sunt înălțați.
El loangelos su suwosna moul la; Ac lela tuh elos in leumi oana tokosra, Ac oru in akfulatyeyuk elos nwe tok.
8 Și dacă sunt legați în cătușe și sunt ținuți în funii ale nenorocirii,
Tusruktu mwet uh fin kapiri ke sein, Ac keok ke sripen ma koluk elos orala,
9 Atunci le arată lucrarea lor și fărădelegile lor pe care le-au întrecut.
God El akkalemye nu selos ma koluk lalos ac inse fulat lalos.
10 El de asemenea le deschide urechea la disciplină și le poruncește să se întoarcă de la nelegiuire.
El oru elos in lohng kas in sensenkakin lal nu selos Tuh elos in forla liki orekma koluk.
11 Dacă ei ascultă de el și îl servesc, își vor petrece zilele în prosperitate și anii lor în plăceri.
Elos fin akos God ac kulansupal, Na elos ac insewowokin moul lalos uh in misla ac wo ouiya.
12 Dar dacă nu ascultă de el, vor pieri prin sabie și vor muri fără cunoaștere.
A elos fin tia akos ac kulansupu God, na elos ac anwuki ke cutlass, Ac misa in nikin lalos.
13 Dar fățarnicii în inimă îngrămădesc furie, ei nu strigă când îi leagă.
“Mwet su tia etu God uh elos ac mutana in kasrkusrak lalos, Ac finne akkeokyeyuk elos, elos tia pre in suk kasru.
14 Ei mor la tinerețe și viața lor este printre cei necurați.
Elos ac srakna fusr na elos misa, Eli ke sie moul lusrongten.
15 El eliberează pe cel sărac în nenorocirea lui și le deschide urechile în oprimare.
Tusruktu God El luti mwet uh ke mwe keok nu selos, Ac ikasla mutalos ke mwe ongoiya.
16 Chiar așa te-ar fi mutat dintr-un loc strâmt într-unul larg, unde nu este strâmtorare și ceea ce ar fi pus pe masa ta ar fi plin de grăsime.
“God El ke folokinkomme liki ongoiya, Nu ke sie acn mwesas, yen wangin ma ikus kom; Ac tepu lom uh sessesla ke mwe mongo yuyu.
17 Dar ai împlinit judecata celui stricat, judecată și justiție te apucă.
Tusruktu, inge akkeokyeyuk kom oana ma fal in orek nu sum.
18 Pentru că este furie, ferește-te ca nu cumva el să te ia cu lovitura lui, atunci o mare răscumpărare nu te va elibera.
Taranna kom in tia lela molin eyeinse in kiapwekomla, Ku mwe kasrup in aktafongyekomla.
19 Va prețui el bogățiile tale? Nu, nici aur, nici toate forțele tăriei.
Kom finne pang ke kuiyom nufon in suk kasru, ac fah wangin sripa; Ku lom nufon tia ku in akwoye kom inge.
20 Nu dori noaptea, când oamenii sunt stârpiți din locul lor.
Nimet kom ke in tari fongeni, In sun pacl ma mutunfacl lulap uh ac fah wanginla.
21 Fii atent, nu privi nelegiuirea, pentru că aceasta ai ales mai degrabă decât nenorocire.
Karinganang kom in tia forla nu ke ma koluk; Mwe keok lom inge ma tuku in tuh sruokkomi liki ma koluk.
22 Iată, Dumnezeu înalță prin puterea sa, cine învață ca el?
“Esam lupan yokiyen ku lun God uh; Su sie mwet luti oana El?
23 Cine i-a rânduit calea sa? Sau cine poate spune: Tu ai lucrat nelegiuire?
Wangin mwet ku in fahk nu sin God ma Elan oru, Ku fahk mu koluk ma El oru uh.
24 Amintește-ți să îi preamărești lucrarea, pe care oamenii o privesc.
Nuna kaksakinyuk El pacl nukewa ke ma El oru; Enenu na kom in wi pac kaksakunul.
25 Fiecare o poate vedea; omul o poate privi de departe.
Mwet nukewa liye tari ma El orala; Tusruktu kut ac tu na oe saya liye.
26 Iată, Dumnezeu este mare și nu îl cunoaștem, nici numărul anilor săi nu poate fi cercetat.
Kut tia ku in etu na pwaye lupan fulat lal uh, Ku oakla pisen yac lal uh.
27 Pentru că el micșorează picăturile de apă; ele toarnă ploaie după aburul lor,
“God pa orauk kof uh liki faclu, Ac ekulla nu ke tulin af uh.
28 Pe care norii o picură și o răspândesc abundent peste om.
El oru tuh kof uh in kahkla liki pukunyeng uh Ac afi nu fin mwet nukewa.
29 De asemenea poate cineva înțelege răspândirile norilor, sau zgomotul tabernacolului său?
Wangin mwet etu lah pukunyeng uh mukuikui fuka, Ku lah fuka tuh pulahl uh ngirngir In acn engyeng uh yen God El muta we.
30 Iată, el întinde lumina lui peste acesta și acoperă fundul mării.
El supu sarom nu in acn nukewa yen engyeng uh, Tusruktu acn loal in meoa uh nuna lohsr na.
31 Fiindcă prin ei judecă el pe oameni; el dă mâncare din abundență.
Pa inge luman kiteyen mwet uh sel, Ac El sang mwe mongo puspis nun mwet uh.
32 Cu nori el acoperă lumina și îi poruncește să nu lumineze prin norul din mijloc.
El sang paol sruokya sarom uh, Ac sap tuh in tungalya acn El ac fahk uh.
33 Tunetul lor arată despre aceasta, vitele de asemenea arată cu privire la abur.
Pusren pulahl uh sulkakin lah paka se ac tuku, Ac un cow uh etu lah ac pakala.
