Iov 36
1 Elihu de asemenea a continuat și a spus:
Alò, Élihu te kontinye. Li te di:
2 Permite-mi încă puțin și îți voi arăta că mai [am] să vorbesc pentru Dumnezeu.
Tann mwen yon ti kras, e mwen va montre ou; jiska prezan, gen anpil bagay ankò pou di sou pati Bondye.
3 Îmi voi aduce cunoașterea de departe și voi atribui dreptate Făcătorului meu.
M ap prale chache lespri m soti byen lwen; mwen va fè prèv ladwati a Kreyatè mwen an.
4 Căci cu adevărat cuvintele mele nu vor fi false, cel desăvârșit în cunoaștere este cu tine.
Paske anverite, pawòl mwen yo pa fo. Yon ki pafè nan konesans se avèk ou.
5 Iată, Dumnezeu este puternic și nu disprețuiește pe nimeni, el este puternic în tărie și în înțelepciune.
Gade byen, Bondye pwisan, men li pa meprize pèsòn; Li pwisan nan fòs konprann pa Li.
6 El nu păstrează viața celui stricat, ci dă dreptate celor săraci.
Li pa konsève lavi a mechan yo, men Li bay jistis a aflije yo.
7 El nu își ia ochii de la cei drepți, ci ei sunt pe tron cu împărați; da, el îi întemeiază pentru totdeauna, iar ei sunt înălțați.
Li pa retire zye Li sou moun ladwati yo; men avèk wa ki chita sou twòn yo, li bay yo chèz jis pou tout tan, e yo leve wo.
8 Și dacă sunt legați în cătușe și sunt ținuți în funii ale nenorocirii,
Si yo mare ak gwo fè, e mare nèt nan kòd aflije yo,
9 Atunci le arată lucrarea lor și fărădelegile lor pe care le-au întrecut.
konsa, Li fè yo konnen travay yo, ak transgresyon yo; ke yo te leve tèt yo wo ak orgèy.
10 El de asemenea le deschide urechea la disciplină și le poruncește să se întoarcă de la nelegiuire.
Li ouvri zòrèy yo pou yo ka instwi, e pase lòd pou yo retounen, kite inikite a.
11 Dacă ei ascultă de el și îl servesc, își vor petrece zilele în prosperitate și anii lor în plăceri.
Si yo tande e sèvi Li, yo va fè dènye jou yo nan abondans, e ane pa yo va ranpli ak rejwisans.
12 Dar dacă nu ascultă de el, vor pieri prin sabie și vor muri fără cunoaștere.
Men si yo pa tande, yo va peri pa nepe; yo va mouri san konesans.
13 Dar fățarnicii în inimă îngrămădesc furie, ei nu strigă când îi leagă.
Men enkwayan yo ranmase lakòlè; yo refize kriye sekou lè L mare yo.
14 Ei mor la tinerețe și viața lor este printre cei necurați.
Yo mouri nan jenès yo, e lavi yo vin pèdi pami pwostitiye tanp yo.
15 El eliberează pe cel sărac în nenorocirea lui și le deschide urechile în oprimare.
Li delivre aflije yo nan afliksyon yo, e ouvri zòrèy yo nan tan opresyon yo.
16 Chiar așa te-ar fi mutat dintr-un loc strâmt într-unul larg, unde nu este strâmtorare și ceea ce ar fi pus pe masa ta ar fi plin de grăsime.
Wi, anverite Li t ap mennen ou lwen bouch gwo twoub la, pou ou jwenn yon plas ki laj, e san limit. Konsa, sa ki plase sou tab ou, ta plen ak grès.
17 Dar ai împlinit judecata celui stricat, judecată și justiție te apucă.
Men ou te ranpli ak jijman sou mechan yo; se jijman ak jistis ki te posede ou.
18 Pentru că este furie, ferește-te ca nu cumva el să te ia cu lovitura lui, atunci o mare răscumpărare nu te va elibera.
Pa kite riches ou mennen ou nan lakòlè, ni pa kite gwosè sa a kap vèse sou tab fè ou vire akote.
19 Va prețui el bogățiile tale? Nu, nici aur, nici toate forțele tăriei.
Èske richès ou yo ta fè ou envite gwo twoub la? Oswa èske tout fòs pwisans ou ta ka anpeche l rive?
20 Nu dori noaptea, când oamenii sunt stârpiți din locul lor.
Pa fè lanvi pou lannwit, moman an ke moun koupe retire nèt sou plas yo.
21 Fii atent, nu privi nelegiuirea, pentru că aceasta ai ales mai degrabă decât nenorocire.
Fè atansyon; pa vire kote mal la, paske ou te chwazi sa a olye afliksyon an.
22 Iată, Dumnezeu înalță prin puterea sa, cine învață ca el?
Gade byen, Bondye byen wo nan pouvwa Li. Ki pwofesè ki tankou Li?
23 Cine i-a rânduit calea sa? Sau cine poate spune: Tu ai lucrat nelegiuire?
Se kilès ki te dirije L pou pran chemen Li an? Epi kilès ki ka di L ‘Ou antò a?’
24 Amintește-ți să îi preamărești lucrarea, pe care oamenii o privesc.
Sonje ke ou dwe leve zèv Li yo wo, sa yo sou sila moun te konn chante yo.
25 Fiecare o poate vedea; omul o poate privi de departe.
Tout moun konn wè sa. Lòm gade l soti lwen.
26 Iată, Dumnezeu este mare și nu îl cunoaștem, nici numărul anilor săi nu poate fi cercetat.
Gade byen, Bondye leve wo, men nou pa konnen Li. Fòs kantite ane Li yo pa kab dekouvri menm.
27 Pentru că el micșorează picăturile de apă; ele toarnă ploaie după aburul lor,
Konsa, Li rale fè monte gout dlo yo. Yo fòme fè lapli ki sòti nan vapè,
28 Pe care norii o picură și o răspândesc abundent peste om.
ke nwaj yo fè vide desann. Yo vin lage sou lòm an fòs kantite.
29 De asemenea poate cineva înțelege răspândirile norilor, sau zgomotul tabernacolului său?
Èske pèsòn kab konprann jan nwaj yo vin gaye, ak tonnè k ap gwonde anwo plafon tant Li an?
30 Iată, el întinde lumina lui peste acesta și acoperă fundul mării.
Gade byen, Li gaye limyè Li toupatou Li. Li kouvri fon lanmè yo.
31 Fiindcă prin ei judecă el pe oameni; el dă mâncare din abundență.
Paske se avèk sa a ke li jije pèp yo. Li bay yo manje an gran kantite.
32 Cu nori el acoperă lumina și îi poruncește să nu lumineze prin norul din mijloc.
Li kouvri men Li ak eklè la, e pase lòd pou l frape sou mak la.
33 Tunetul lor arată despre aceasta, vitele de asemenea arată cu privire la abur.
Bri li deklare prezans Li; menm tout bèt yo konnen sa k ap vin rive a.
