Iov 35

1 Elihu a vorbit în continuare și a spus:

Igitur Eliu hæc rursum locutus est:

2 Gândești că este drept ce ai spus: Dreptatea mea este mai multă decât a lui Dumnezeu?

[Numquid æqua tibi videtur tua cogitatio, ut diceres: Justior sum Deo?

3 Pentru că ai spus: Ce avantaj va fi pentru tine? Și: Ce folos voi avea, dacă voi fi curățat de păcatul meu?

Dixisti enim: Non tibi placet quod rectum est: vel quid tibi proderit, si ego peccavero?

4 Îți voi răspunde ție și însoțitorilor tăi cu tine.

Itaque ego respondebo sermonibus tuis, et amicis tuis tecum.

5 Privește la ceruri și vezi; și privește norii care sunt mai sus decât tine.

Suspice cælum, et intuere: et contemplare æthera quod altior te sit.

6 Dacă păcătuiești, ce faci tu împotriva lui? Sau dacă fărădelegile tale s-au înmulțit, ce îi faci lui?

Si peccaveris, quid ei nocebis? et si multiplicatæ fuerint iniquitates tuæ, quid facies contra eum?

7 Dacă ești drept, ce îi dai lui? Sau ce primește el din mâna ta?

Porro si juste egeris, quid donabis ei? aut quid de manu tua accipiet?

8 Stricăciunea ta poate răni un om ca tine; și dreptatea ta poate ajuta fiului omului.

Homini qui similis tui est, nocebit impietas tua: et filium hominis adjuvabit justitia tua.

9 Din cauza mulțimii oprimărilor ei fac pe cel oprimat să strige, ei strigă din cauza brațului celui tare.

Propter multitudinem calumniatorum clamabunt, et ejulabunt propter vim brachii tyrannorum.

10 Dar nimeni nu spune: Unde este Dumnezeu, făcătorul meu, care dă cântece în noapte;

Et non dixit: Ubi est Deus qui fecit me, qui dedit carmina in nocte;

11 Care ne învață mai mult decât pe fiarele pământului și ne face mai înțelepți decât păsările cerului?

qui docet nos super jumenta terræ, et super volucres cæli erudit nos?

12 Acolo ei strigă, dar nimeni nu răspunde, din cauza mândriei oamenilor răi.

Ibi clamabunt, et non exaudiet, propter superbiam malorum.

13 Cu siguranță Dumnezeu nu va asculta deșertăciune, nici nu o va privi cel Atotputernic.

Non ergo frustra audiet Deus, et Omnipotens causas singulorum intuebitur.

14 Deși spui că nu îl vei vedea, totuși judecată este înaintea lui; de aceea încrede-te în el.

Etiam cum dixeris: Non considerat: judicare coram illo, et expecta eum.

15 Dar acum, deoarece nu este astfel, el a cercetat în mânia lui; totuși nu o cunoaște până la capăt;

Nunc enim non infert furorem suum, nec ulciscitur scelus valde.

16 De aceea Iov își deschide gura în zadar și înmulțește cuvinte fără cunoaștere.

Ergo Job frustra aperit os suum, et absque scientia verba multiplicat.]