< Iov 34 >
1 Mai departe, Elihu a răspuns și a zis:
Natovo’ i Eliho, ty hoe:
2 Ascultați cuvintele mele, voi înțelepților; și aplecați urechea spre mine, voi care aveți cunoaștere.
Janjiño o entakoo ry androanavy mahihitseo, anokilaño ravembia, ry mahafohiñeo.
3 Căci urechea încearcă cuvinte, precum gura gustă mâncare.
fa mitso-tsara ty ravembia manahake ty fitsohan-dañilañy mahakama.
4 Să ne alegem judecată, să cunoaștem între noi ce este bun.
Antao tika hijoboñe ty soa, hisafirian-tika ty atao fanjàka.
5 Fiindcă Iov a spus: Sunt drept și Dumnezeu mi-a luat judecata.
amy nanoe’ Iobey, ty hoe: Vañon-draho, fe nasintan’ Añahare amako ty zoko;
6 Să mint eu împotriva dreptului meu? Rana mea este incurabilă, fără nelegiuire.
handañirako hao i zokoy; tsy mete melañe i trinofan-defoñey, ndra t’ie malio-tahiñe.
7 Ce bărbat este asemenea lui Iov, care bea batjocură ca apa?
Ondaty ia ty rahamba’ Iobe? ie migenoke inje hoe rano,
8 Care merge [și] se însoțește cu lucrătorii nelegiuirii și umblă cu oameni stricați.
ie mpifañosoñe amo mpitolon-karatiañeo le mitrao-pañavelo am’ondaty mengokeo?
9 Căci a spus: Nu folosește la nimic unui bărbat să se desfete cu Dumnezeu.
ie nanao ty hoe, Tsy vente’e ama’ondatio te ifalea’e t’i Andrianañahare.
10 De aceea dați-mi ascultare, voi oameni ai înțelegerii, departe de Dumnezeu să facă stricăciune; și de cel Atotputernic, să facă nelegiuire.
Aa le janjiño iraho, ry aman-kilálao, Lavits’ an’ Andrianañahare ty haratiañe, naho amy El-Sadai ty fandilarañe.
11 Căci el va întoarce omului după lucrarea sa și va face pe fiecare om să găsească conform căilor sale.
Fa o sata’eo ty hanambeza’e ondaty, o fitoloña’eo ro hanoly aze ami’ty eva’e.
12 Da, cu siguranță Dumnezeu nu va lucra cu stricăciune, nici cel Atotputernic nu va perverti judecata.
Toe tsy manao raty t’i Andrianañahare, vaho tsy mañolake ty hatò t’i El-Sadai.
13 Cine i-a dat poruncă asupra pământului? Sau cine a aranjat întreaga lume?
Ia ty nampamandroñ’ aze ty tane toy, vaho ia ty nampivave aze ty voatse bey toy?
14 Dacă își pune inima asupra omului, dacă adună la el duhul său și suflarea sa,
Aa naho nampoli’e ama’e ty fo’ ondaty naho natonto’e ama’e i tro’ey vaho i kofo’ey,
15 Toată făptura va pieri împreună și omul se va întoarce înapoi la țărână.
le fonga ho nitrao-pihomahañe ze atao nofotse; vaho kila ho nibalike ho lemboke ondatio.
16 Dacă ai acum înțelegere, ascultă aceasta, dă ascultare la vocea cuvintelor mele.
Fe naho mahilala, janjiño, tsendreño ty feo’ o entakoo.
17 Va guverna cel ce urăște dreptatea? Și vei condamna tu pe cel mai drept?
Hifehe hao ty malaiñe to? Hafà’o hao i Fanalolahy Vañoñey?
18 Este potrivit să spui unui împărat: Ești stricat? Și prinților: Sunteți neevlavioși?
I manao ty hoe ami’ty mpanjaka: Ry Votro, naho amo ana-donakeo, Ty Piaroteñe!
19 Cu cât mai puțin celui ce nu părtinește pe prinți, nici nu dă atenție celui bogat mai mult decât celui sărac? Căci toți sunt lucrarea mâinilor sale.
Ie tsy miasy roandriañe, tsy mañaom-pañaleale mandikoatse ty rarake, ie fonga satam-pità’e.
20 Într-o clipă vor muri și poporul va fi tulburat la miezul nopții și va trece și cel tare va fi luat fără mână.
Mihomak’aniany iereo, te petsak’ale; troboeñe ondatio le mihelañe añe, asintake tsy am-pitàñe o maozatseo.
21 Pentru că ochii lui sunt peste căile omului și el vede toate umblările lui.
Fa amo sata’ ondatio o fihaino’eo, vazoho’e iaby o lia’eo.
22 Nu este întuneric, nici umbră a morții, unde lucrătorii nelegiuirii să se ascundă.
Tsy eo ty ieñe ndra ty fimoromoroñañe hietaha’ o tsereheñeo.
23 Fiindcă nu va pune peste om mai mult decât ce este drept; ca el să intre la judecată cu Dumnezeu.
Le tsy ifotoañan’ andro ty hiatrefa’ ondaty aman’Añahare ho zakaeñe.
24 Va rupe în bucăți viteji fără număr și va așeza pe alții în locul lor.
Demohe’e tsy an-dohy o fatratseo, le avotra’e an-toe’e eo ty handimbe aze.
25 De aceea el le cunoaște faptele și îi răstoarnă în timpul nopții, astfel că sunt nimiciți.
Aa kanao arofoana’e o sata’eo, le avalitaboa’e te haleñe, vaho dorodoroe’e.
26 Îi lovește ca pe oamenii stricați în văzul celorlalți,
Lafà’e manahake o tsereheñeo an-tameañe eo ho fisambàñe,
27 Fiindcă s-au întors de la el și au refuzat să ia aminte la oricare dintre căile sale,
amy t’ie nitsile tsy nañorik’ aze, le tsy teo t’ie nañaoñe o lala’eo,
28 Astfel că ei fac strigătul săracului să ajungă la el, iar el aude strigătul celui nenorocit.
toly ndra nampombae’ iareo mb’ama’e ty fitoreova’ o rarakeo fa janji’e ty toreo’ o silofeñeo—
29 Când dă liniște, cine poate face tulburare? Și când își ascunde fața, cine îl poate privi? Fie că este împotriva unei națiuni, sau doar împotriva unui om;
naho mianjin-dre, ia ty hanìñe? Ie aeta’e ty lahara’e, ia ty hahaisak’ aze, ndra t’ie foko ndra te ondaty—
30 Ca să nu domnească omul fățarnic, ca nu cumva poporul să fie prins în laț.
soa tsy hifehe ty tsi-aman-Kàke, vaho tsy ho fandrik’ am’ ondatio.
31 Negreșit este potrivit a spune lui Dumnezeu: Am purtat pedeapsă, nu mă voi poticni;
Ia ty nanao ty hoe aman’Añahare? Fa nililoveñe, izaho tsy nandilatse;
32 Învață-mă ce nu văd; dacă am făcut nelegiuire, nu mă voi mai poticni.
Anaro ahy o tsy treakoo; naho niota faly, tsy hanoeko ka?
33 Este aceasta conform minții tale? El o va răsplăti, fie că refuzi, fie că o alegi; și nu eu; de aceea vorbește ceea ce cunoști.
I satri’oy hao ty hamalea’e Azo, kanao liere’o? Ihe ‘nio ty hijoboñe, fa tsy izaho; aa le saontsio o fohi’oo.
34 Să îmi spună oamenii cu înțelegere și să îmi dea ascultare un bărbat înțelept.
Hanao ty hoe amako ondaty mahilalao, Toe mahafijanjiñe ty androanavy mahihitse:
35 Iov a vorbit fără cunoaștere și cuvintele sale au fost fără înțelepciune.
Misaontsy tsy aman-kilala t’Iobe, vaho tsy hinotsohotso’e o enta’eo.
36 Dorința mea este ca Iov să fie încercat până la capăt din cauza răspunsurilor lui de partea celor stricați.
Ee te ho hereherèñe pak’am-para’e t’Iobe ie nanoiñe hoe ondaty lo-tsereke.
37 Fiindcă adaugă rebeliune la păcatul său, bate din palme printre noi și își înmulțește cuvintele împotriva lui Dumnezeu.
Tompea’e fiolàñe o hakeo’eo; miteha-pitàn-dre añivon-tikañe eo, le manovon-tsaontsy hatreatre’e t’i Andrianañahare.