Iov 34
1 Mai departe, Elihu a răspuns și a zis:
Eliyou pran lapawòl ankò. Li di konsa:
2 Ascultați cuvintele mele, voi înțelepților; și aplecați urechea spre mine, voi care aveți cunoaștere.
-Nou menm moun lespri yo, koute sa m'ap di nou! Nèg save yo, louvri zòrèy nou!
3 Căci urechea încearcă cuvinte, precum gura gustă mâncare.
Zòrèy konnen lè pawòl bèl menm jan bouch konnen lè manje gou.
4 Să ne alegem judecată, să cunoaștem între noi ce este bun.
Annou wè kote jistis la ye. Ann mete rezon an kote pou l' ye a.
5 Fiindcă Iov a spus: Sunt drept și Dumnezeu mi-a luat judecata.
Jòb pretann li nan dwa li, se Bondye ki derefize rann li jistis.
6 Să mint eu împotriva dreptului meu? Rana mea este incurabilă, fără nelegiuire.
Li di: Si m' di m' antò, se manti m'ap bay. Mwen malad pou m' mouri. Men, m' pa fè anyen ki mal.
7 Ce bărbat este asemenea lui Iov, care bea batjocură ca apa?
Ou janm jwenn yon moun tankou Jòb? L'ap pase verite Bondye a nan betiz alèz tankou si se dlo l'ap bwè.
8 Care merge [și] se însoțește cu lucrătorii nelegiuirii și umblă cu oameni stricați.
Li fè bann ak moun k'ap fè mechanste yo. L'ap pwonmennen ansanm ak malveyan yo.
9 Căci a spus: Nu folosește la nimic unui bărbat să se desfete cu Dumnezeu.
Se li menm menm ki di ak bouch li: Sa pa rapòte anyen, lè yon moun ap chache fè volonte Bondye.
10 De aceea dați-mi ascultare, voi oameni ai înțelegerii, departe de Dumnezeu să facă stricăciune; și de cel Atotputernic, să facă nelegiuire.
Nou menm ki gen lespri, koute sa m'ap di. Bondye pa ka fè mechanste. Bondye ki gen tout pouvwa a pa ka nan patipri.
11 Căci el va întoarce omului după lucrarea sa și va face pe fiecare om să găsească conform căilor sale.
Li bay chak moun sa yo merite dapre sa yo fè. Li aji ak yo dapre jan yo mennen bak yo.
12 Da, cu siguranță Dumnezeu nu va lucra cu stricăciune, nici cel Atotputernic nu va perverti judecata.
Non! Bondye pa janm fè sa ki mal. Bondye ki gen tout pouvwa a pa nan paspouki.
13 Cine i-a dat poruncă asupra pământului? Sau cine a aranjat întreaga lume?
Se pa yon lòt moun ki te bay Bondye pouvwa pou l' gouvènen latè, ni se pa yon lòt moun ki te mete tou sa ki egziste sou kont li.
14 Dacă își pune inima asupra omului, dacă adună la el duhul său și suflarea sa,
-(we vèsè pwochen)
15 Toată făptura va pieri împreună și omul se va întoarce înapoi la țărână.
Si Bondye te kenbe souf ki bay lavi a pou tèt li, yon sèl kou a, bèt kou moun ta mouri. Yo ta tounen pousyè tè ankò.
16 Dacă ai acum înțelegere, ascultă aceasta, dă ascultare la vocea cuvintelor mele.
Si nou gen bon konprann, koute sa byen. Louvri zòrèy nou pou nou tande sa m'ap di.
17 Va guverna cel ce urăște dreptatea? Și vei condamna tu pe cel mai drept?
Eske n'ap kondannen Bondye ki gen tout pouvwa a, epi k'ap rann jistis la? Eske yon moun ki pa vle wè jistis ka gouvènen?
18 Este potrivit să spui unui împărat: Ești stricat? Și prinților: Sunteți neevlavioși?
Bondye pini wa yo lè yo fè sa ki mal. Li pini gwo chèf yo lè yo fè mechanste.
19 Cu cât mai puțin celui ce nu părtinește pe prinți, nici nu dă atenție celui bogat mai mult decât celui sărac? Căci toți sunt lucrarea mâinilor sale.
Li pa nan achte figi chèf yo. Ou te mèt pòv, ou te mèt rich, pa gen diferans pou li, paske se li menm ki fè yo tout.
20 Într-o clipă vor muri și poporul va fi tulburat la miezul nopții și va trece și cel tare va fi luat fără mână.
Yo rete konsa yo mouri, yo ale nan mitan lannwit. Pèp la annik souke kò l', yo disparèt. Bondye touye gwo chèf yo san li pa leve ti dwèt li.
21 Pentru că ochii lui sunt peste căile omului și el vede toate umblările lui.
L'ap veye tout vire tounen lèzòm. L'ap gade tout kote y'ap mete pye yo.
22 Nu este întuneric, nici umbră a morții, unde lucrătorii nelegiuirii să se ascundă.
Pa gen ankenn fènwa, ni ankenn lonbray ki ka anpeche l' wè sa mechan yo ap fè.
23 Fiindcă nu va pune peste om mai mult decât ce este drept; ca el să intre la judecată cu Dumnezeu.
Li pa bezwen voye manda bay moun pou yo prezante devan l' pou l' jije yo.
24 Va rupe în bucăți viteji fără număr și va așeza pe alții în locul lor.
Li pa bezwen nan chache konnen pou l' kraze chèf yo, lèfini pou l' mete lòt moun nan plas yo.
25 De aceea el le cunoaște faptele și îi răstoarnă în timpul nopții, astfel că sunt nimiciți.
Paske li konnen dènye sa yo fè. Yon jou lannwit konsa, li desann yo li pilonnen yo anba pye l'.
26 Îi lovește ca pe oamenii stricați în văzul celorlalți,
Li souflete yo tankou malfektè nan mitan lari pou tout moun ka wè.
27 Fiindcă s-au întors de la el și au refuzat să ia aminte la oricare dintre căile sale,
Paske yo te vire do ba li, yo te fè tankou yo pa konnen lòd li bay yo.
28 Astfel că ei fac strigătul săracului să ajungă la el, iar el aude strigătul celui nenorocit.
Yo fè, yo fè jouk pòv yo rele mande Bondye sekou, jouk Bondye tande jan piti yo ap rele anba men yo.
29 Când dă liniște, cine poate face tulburare? Și când își ascunde fața, cine îl poate privi? Fie că este împotriva unei națiuni, sau doar împotriva unui om;
Men, si Bondye rete san l' pa fè anyen, ki moun ki ka di l' kichòy? Si li kache kò li, ki moun ki ka wè l'! Men, pa pè! L'ap veye sou tout moun nan tout peyi.
30 Ca să nu domnească omul fățarnic, ca nu cumva poporul să fie prins în laț.
Li p'ap kite move chèf gouvènen yo, li p'ap kite yo tann pèlen pou pèp la.
31 Negreșit este potrivit a spune lui Dumnezeu: Am purtat pedeapsă, nu mă voi poticni;
Men, si yon mechan pale ak Bondye, si li di l': -Wi, mwen te fè sa ki mal. Mwen p'ap fè sa ankò.
32 Învață-mă ce nu văd; dacă am făcut nelegiuire, nu mă voi mai poticni.
Tanpri. Louvri je m'. Fe m' wè sa m' fè a. Si mwen te aji ak mechanste, mwen p'ap rekonmanse ankò.
33 Este aceasta conform minții tale? El o va răsplăti, fie că refuzi, fie că o alegi; și nu eu; de aceea vorbește ceea ce cunoști.
Dapre ou, Jòb, èske se pou Bondye pini l'? Mwen mande ou sa paske m' konnen ou pa dakò ak sa Bondye fè a. Men, se ou menm ki pou deside. Pa mwen menm. Manyè di m' sa ki nan kè ou.
34 Să îmi spună oamenii cu înțelegere și să îmi dea ascultare un bărbat înțelept.
Moun lespri ansanm ak moun bon konprann k'ap koute m' yo va di m' konsa:
35 Iov a vorbit fără cunoaștere și cuvintele sale au fost fără înțelepciune.
Jòb ap pale anpil, men li pa konn sa l'ap di. Tou sa l'ap di yo pa gen ni pye ni tèt.
36 Dorința mea este ca Iov să fie încercat până la capăt din cauza răspunsurilor lui de partea celor stricați.
Egzaminen byen tou sa Jòb di la a. N'a wè li pale tankou yon moun ki mechan nan kè l'.
37 Fiindcă adaugă rebeliune la păcatul său, bate din palme printre noi și își înmulțește cuvintele împotriva lui Dumnezeu.
Li fin fè kont peche l', koulye a l'ap kenbe tèt ak Bondye. L'ap seye fè nou konprann li pa antò. L'ap plede fè Bondye remontrans.
