Iov 34
1 Mai departe, Elihu a răspuns și a zis:
And Helyu pronounside, and spak also these thingis,
2 Ascultați cuvintele mele, voi înțelepților; și aplecați urechea spre mine, voi care aveți cunoaștere.
Wise men, here ye my wordis, and lerned men, herkne ye me; for the eere preueth wordis,
3 Căci urechea încearcă cuvinte, precum gura gustă mâncare.
and the throte demeth metis bi taast.
4 Să ne alegem judecată, să cunoaștem între noi ce este bun.
Chese we doom to vs; and se we among vs, what is the betere.
5 Fiindcă Iov a spus: Sunt drept și Dumnezeu mi-a luat judecata.
For Job seide, Y am iust, and God hath distried my doom.
6 Să mint eu împotriva dreptului meu? Rana mea este incurabilă, fără nelegiuire.
For whi lesynge is in demynge me, and myn arowe is violent with out ony synne.
7 Ce bărbat este asemenea lui Iov, care bea batjocură ca apa?
Who is a man, as Joob is, that drynkith scornyng as watir?
8 Care merge [și] se însoțește cu lucrătorii nelegiuirii și umblă cu oameni stricați.
that goith with men worchynge wickidnesse, and goith with vnfeithful men?
9 Căci a spus: Nu folosește la nimic unui bărbat să se desfete cu Dumnezeu.
For he seide, A man schal not plese God, yhe, thouy he renneth with God.
10 De aceea dați-mi ascultare, voi oameni ai înțelegerii, departe de Dumnezeu să facă stricăciune; și de cel Atotputernic, să facă nelegiuire.
Therfor ye men hertid, `that is, vndurstonde, here ye me; vnpite, `ethir cruelte, be fer fro God, and wickidnesse fro Almyyti God.
11 Căci el va întoarce omului după lucrarea sa și va face pe fiecare om să găsească conform căilor sale.
For he schal yelde the werk of man to hym; and bi the weies of ech man he schal restore to hym.
12 Da, cu siguranță Dumnezeu nu va lucra cu stricăciune, nici cel Atotputernic nu va perverti judecata.
For verili God schal not condempne with out cause; nether Almyyti God schal distrie doom.
13 Cine i-a dat poruncă asupra pământului? Sau cine a aranjat întreaga lume?
What othere man hath he ordeyned on the lond? ether whom hath he set on the world, which he made?
14 Dacă își pune inima asupra omului, dacă adună la el duhul său și suflarea sa,
If God dressith his herte to hym, he schal drawe to hym silf his spirit and blast.
15 Toată făptura va pieri împreună și omul se va întoarce înapoi la țărână.
Ech fleisch schal faile togidere; `and a man schal turne ayen in to aisch.
16 Dacă ai acum înțelegere, ascultă aceasta, dă ascultare la vocea cuvintelor mele.
Therfor if thou hast vndurstondyng, here thou that that is seid, and herkne the vois of my speche.
17 Va guverna cel ce urăște dreptatea? Și vei condamna tu pe cel mai drept?
Whether he that loueth not doom may be maad hool? and hou condempnest thou so myche him, that is iust?
18 Este potrivit să spui unui împărat: Ești stricat? Și prinților: Sunteți neevlavioși?
Which seith to the kyng, Thou art apostata; which clepith the duykis vnpitouse, `ethir vnfeithful.
19 Cu cât mai puțin celui ce nu părtinește pe prinți, nici nu dă atenție celui bogat mai mult decât celui sărac? Căci toți sunt lucrarea mâinilor sale.
`Which takith not the persoones of princes, nether knew a tyraunt, whanne he stryuede ayens a pore man; for alle men ben the werk of hise hondis.
20 Într-o clipă vor muri și poporul va fi tulburat la miezul nopții și va trece și cel tare va fi luat fără mână.
Thei schulen die sudeynli, and at mydnyyt puplis schulen be troblid, `ethir schulen be bowid, as othere bookis han; and schulen passe, and schulen take `awei `a violent man with out hond.
21 Pentru că ochii lui sunt peste căile omului și el vede toate umblările lui.
For the iyen of God ben on the weies of men, and biholdith alle goyngis of hem.
22 Nu este întuneric, nici umbră a morții, unde lucrătorii nelegiuirii să se ascundă.
No derknessis ben, and no schadewe of deeth is, that thei, that worchen wickidnesse, be hid there;
23 Fiindcă nu va pune peste om mai mult decât ce este drept; ca el să intre la judecată cu Dumnezeu.
for it is `no more in the power of man, that he come to God in to doom.
24 Va rupe în bucăți viteji fără număr și va așeza pe alții în locul lor.
God schal al to-breke many men and vnnoumbrable; and schal make othere men to stonde for hem.
25 De aceea el le cunoaște faptele și îi răstoarnă în timpul nopții, astfel că sunt nimiciți.
For he knowith the werkis of hem; therfor he schal brynge yn niyt, and thei schulen be al to-brokun.
26 Îi lovește ca pe oamenii stricați în văzul celorlalți,
He smoot hem, as vnpitouse men, in the place of seinge men.
27 Fiindcă s-au întors de la el și au refuzat să ia aminte la oricare dintre căile sale,
Whiche yeden awei fro hym bi `castyng afore, and nolden vndurstonde alle hise weies.
28 Astfel că ei fac strigătul săracului să ajungă la el, iar el aude strigătul celui nenorocit.
That thei schulden make the cry of a nedi man to come to hym, and that he schulde here the vois of pore men.
29 Când dă liniște, cine poate face tulburare? Și când își ascunde fața, cine îl poate privi? Fie că este împotriva unei națiuni, sau doar împotriva unui om;
For whanne he grauntith pees, who is that condempneth? Sithen he hidith his cheer, who is that seeth hym? And on folkis and on alle men `he hath power `to do siche thingis.
30 Ca să nu domnească omul fățarnic, ca nu cumva poporul să fie prins în laț.
Which makith `a man ypocrite to regne, for the synnes of the puple.
31 Negreșit este potrivit a spune lui Dumnezeu: Am purtat pedeapsă, nu mă voi poticni;
Therfor for Y haue spoke to God, also Y schal not forbede thee.
32 Învață-mă ce nu văd; dacă am făcut nelegiuire, nu mă voi mai poticni.
If Y erride, teche thou me; if Y spak wickidnesse, Y schal no more adde.
33 Este aceasta conform minții tale? El o va răsplăti, fie că refuzi, fie că o alegi; și nu eu; de aceea vorbește ceea ce cunoști.
Whether God axith that wickidnesse of thee, for it displeside thee? For thou hast bigunne to speke, and not Y; that if thou knowist ony thing betere, speke thou.
34 Să îmi spună oamenii cu înțelegere și să îmi dea ascultare un bărbat înțelept.
Men vndurstondynge, speke to me; and a wise man, here me.
35 Iov a vorbit fără cunoaștere și cuvintele sale au fost fără înțelepciune.
Forsothe Joob spak folili, and hise wordis sownen not techyng.
36 Dorința mea este ca Iov să fie încercat până la capăt din cauza răspunsurilor lui de partea celor stricați.
My fadir, be Joob preuede `til to the ende; ceesse thou not fro the man of wickidnesse,
37 Fiindcă adaugă rebeliune la păcatul său, bate din palme printre noi și își înmulțește cuvintele împotriva lui Dumnezeu.
`that addith blasfemye ouer hise synnes. Be he constreyned among vs in the meene tyme; and thanne bi hise wordis stire he God to the doom.
