Iov 32
1 Astfel acești trei bărbați au încetat să îi răspundă lui Iov, pentru că el era drept în proprii ochi.
І переста́ли ті троє мужів відповідати Йову, бо він був справедливий в оча́х своїх.
2 Atunci s-a aprins furia lui Elihu, fiul lui Barachel buzitul, din rudenia lui Ram, împotriva lui Iov s-a aprins furia lui, fiindcă el s-a declarat drept pe sine însuși mai degrabă decât pe Dumnezeu.
І запалився гнів Елігу, сина Барах'їлового, бузянина, з роду Рамового, — на Йова запали́вся гнів його за те, що той уважав душу свою справедливішою за Бога.
3 De asemenea furia lui s-a aprins împotriva celor trei prieteni ai lui, pentru că nu au găsit răspuns și totuși l-au condamnat pe Iov.
Також на трьох при́ятелів його запалився його гнів за те, що не знайшли вони відповіді, а зробили тільки Йова винним.
4 Și Elihu a așteptat până ce Iov a vorbit, pentru că ei erau mai bătrâni decât el.
А Елігу вичікував Йова та їх із словами, бо вони були ста́рші віком за нього.
5 Când Elihu a văzut că nu mai era răspuns în gura acestor trei bărbați, atunci furia lui s-a aprins.
І побачив Елігу, що нема належної відповіді в устах тих трьох людей, — і запалився його гнів!
6 Și Elihu, fiul lui Barachel buzitul, a răspuns și a zis: Eu sunt tânăr și voi sunteți foarte bătrâni, de aceea m-am temut și nu am cutezat să vă arăt opinia mea.
І відповів бузянин Елі́гу, син Барах'їлів, та й сказав: „Молодий я літа́ми, ви ж ста́рші, тому́ то я стри́мувався та боявся знання́ своє ви́словити вам
7 Am spus: Zilele să vorbească și mulțimea de ani să învețe înțelepciune.
Я поду́мав: Хай вік промовля́є, і хай розуму вчить многолі́ття!
8 Dar este un duh în om și insuflarea celui Atotputernic le dă înțelegere.
Справді, дух — він у люди́ні, та Всемогутнього по́дих їх мудрими чинить.
9 Marii bărbați nu sunt întotdeauna înțelepți, nici cei bătrâni nu înțeleg judecata.
Многолі́тні не за́вжди розумні, і не все розуміються в праві старі́.
10 De aceea am spus: Dați-mi ascultare; și voi arăta opinia mea.
Тому́ я кажу: Послухай мене, — хай знання́ своє ви́словлю й я!
11 Iată, am așteptat după cuvintele voastre; am deschis urechea la argumentele voastre, în timp ce ați cercetat ce să spuneți.
Тож слів ваших вичі́кував я, наставляв свої уші до вашої мудрости, поки справу ви дослідите́.
12 Da, v-am dat atenție și, iată, nu a fost niciunul dintre voi care să îl fi convins pe Iov, sau care să fi răspuns cuvintelor sale;
І я приглядався до вас, й ось немає між вами, хто б Йо́ву довів, хто б відповідь дав на слова́ його!
13 Ca nu cumva să spuneți: Noi am găsit înțelepciune; Dumnezeu îl trântește, nu omul.
Щоб ви не сказали: „Ми мудрість знайшли: не люди́на, а Бог перемо́же його́!“
14 Acum el nu a îndreptat cuvintele sale împotriva mea, nici nu îi voi răspunde cu vorbirile voastre.
Не на мене слова́ він скеро́вував, і я не відповім йому мовою вашою.
15 Ei au fost uimiți, nu au mai răspuns, au părăsit vorbirea.
Полякались вони, вже не відповіда́ють, не мають вже слів,
16 Când am așteptat (căci nu vorbeau, ci stăteau liniștiți și nu mai răspundeau);
Я чекав, що не бу́дуть вони говорити, що спини́лись, не відповідають уже.
17 Am spus: Voi răspunde și partea mea, de asemenea voi arăta opinia mea.
Відповім також я свою ча́стку, і ви́словлю й я свою ду́мку.
18 Căci sunt plin de cuvinte, duhul dinăuntrul meu mă constrânge.
Бо я повний слова́ми, — дух мойо́го нутра́ докуча́є мені.
19 Iată, pântecul meu este ca vinul care nu are ieșire; este gata să pleznească precum burdufurile noi.
Ось утро́ба моя, мов вино невідкри́те, — вона трі́скається, як нові бурдюки́!
20 Voi vorbi ca să mă înviorez; îmi voi deschide buzele și voi răspunde.
Нехай я скажу́ — й буде легше мені, нехай у́ста відкрию свої — й відповім!
21 Nu mă lăsați, vă rog, să părtinesc fața vreunui om, nici nu mă lăsați să dau titluri lingușitoare omului.
На осо́бу не бу́ду уваги звертати, не буду підле́щуватись до люди́ни,
22 Căci nu știu să dau titluri lingușitoare; făcând astfel, făcătorul meu m-ar lua curând.
бо не вмію підле́щуватись! Коли ж ні, — нехай зараз ві́зьме мене мій Творе́ць!
