< Iov 31 >
1 Am făcut un legământ cu ochii mei; de ce atunci să mă gândesc la o tânără?
“Me prometí a mí mismo no mirar nunca con deseo a las jóvenes.
2 Căci ce este partea de la Dumnezeu de sus și ce moștenire de la cel Atotputernic din înalt?
¿Qué debe esperar la gente de Dios? ¿Qué recompensa debe darles el Todopoderoso en lo alto?
3 Nu este nimicire pentru cel stricat? Și o pedeapsă neobișnuită lucrătorilor nelegiuirii?
¿No es el desastre para los malvados y la destrucción para los que hacen el mal?
4 Nu vede el căile mele și nu numără toți pașii mei?
¿No ve Dios todo lo que hago, incluso cuenta cada paso que doy?
5 Dacă am umblat în deșertăciune, sau dacă piciorul meu s-a grăbit la înșelăciune,
¿He vivido una vida engañosa? ¿He estado ansioso por decir mentiras?
6 Să fiu cântărit într-o balanță dreaptă, ca Dumnezeu să îmi cunoască integritatea.
¡No! Que Dios me pese en la balanza de su justicia y que descubra mi integridad.
7 Dacă mi s-a abătut pasul de pe cale și inima mea mi-a urmat ochii și dacă vreo pată s-a lipit de mâinile mele,
“Si me he desviado del camino de Dios, si he dejado que lo que veo se convierta en mis deseos, si hay alguna mancha de pecado en mis manos,
8 Atunci să seamăn și să mănânce altul; da, să fie dezrădăcinați urmașii mei.
entonces que otro coma lo que he sembrado, y que todo lo que he cultivado sea desarraigado.
9 Dacă inima mea a fost înșelată de vreo femeie, sau dacă am pândit la ușa aproapelui meu,
Si una mujer me ha seducido, o si he buscado la oportunidad de acostarme con la mujer de mi prójimo,
10 Atunci să macine soția mea pentru altul și alții să se aplece peste ea.
que mi esposa sirva a otro, que otros hombres se acuesten con ella.
11 Căci aceasta este o crimă odioasă; da, este o nelegiuire [c]e trebuie pedepsită de judecători.
Porque eso sería una maldad, un pecado que merece castigo,
12 Pentru că este un foc ce mistuie până la nimicire și care ar dezrădăcina tot venitul meu.
porque este pecado es como un fuego que lleva a la destrucción, destruyendo todo lo que tengo.
13 Dacă am disprețuit cauza servitorului meu sau a servitoarei mele, când s-au certat cu mine;
“Si me negara a escuchar a mis siervos o siervas cuando me trajeran sus quejas,
14 Ce voi face atunci când Dumnezeu se ridică? Și când cercetează, ce îi voi răspunde?
¿qué haría cuando Dios viniera a juzgarme? ¿Cómo respondería si me investigara?
15 Cel care m-a făcut pe mine în pântece, nu l-a făcut și pe el? Și nu unul ne-a format în pântece?
¿Acaso el mismo Dios no nos hizo a todos?
16 Dacă am împiedicat pe săraci de la dorința lor, sau am făcut ochii văduvei să se sfârșească;
¿Me he negado a dar a los pobres lo que necesitaban, o he hecho desesperar a las viudas?
17 Sau am mâncat bucata mea singur și cel fără tată nu a mâncat din ea;
¿Acaso he comido yo solo un trozo de pan? ¿No he compartido siempre mi comida con los huérfanos?
18 (Căci din tinerețea mea el a fost crescut cu mine, precum cu un tată; și am îndrumat-o din pântecele mamei mele);
Desde que era joven fui padre de los huérfanos y cuidé de las viudas.
19 Dacă am văzut pe cineva pierind din lipsă de haină, sau vreun sărac fără învelitoare,
Si alguna vez veía a alguien necesitado de ropa, a los pobres sin nada que ponerse,
20 Dacă coapsele lui nu m-au binecuvântat și dacă el nu a fost încălzit cu lâna oilor mele,
siempre me agradecían la ropa de lana que los mantenía calientes.
21 Dacă mi-am ridicat mâna împotriva celui fără tată, când am văzut ajutorul meu în poartă,
“Si levantaba la mano para golpear a un huérfano, seguro de que si llegaba a los tribunales los jueces estarían de mi parte,
22 Să îmi cadă brațul din umărul meu și brațul să îmi fie frânt din os.
entonces que mi hombro sea arrancado de su articulación, que mi brazo sea arrancado de su cavidad.
23 Căci nimicirea de la Dumnezeu mi-a fost teroare și din cauza înălțimii lui nu am putut îndura.
Como me aterra el castigo que Dios me tiene reservado, y debido a su majestad, nunca podría hacer esto.
24 Dacă am făcut aurul speranța mea, sau am spus aurului pur: Tu ești încrederea mea;
“¿He puesto mi confianza en el oro, llamando al oro fino ‘mi seguridad’?
25 Dacă m-am bucurat că bogăția mea era mare și că mâna mea a obținut mult,
¿Me he deleitado en ser rico, feliz por todas mis riquezas que había ganado?
26 Dacă am privit soarele când acesta strălucea, sau luna umblând în strălucire,
¿He mirado el sol brillando tan intensamente o la luna moviéndose con majestuosidad por el cielo
27 Și inima mea a fost în ascuns ademenită, sau gura mea mi-a sărutat mâna,
y he tenido la tentación de adorarlos secretamente besando mi mano ante ellos como señal de devoción?
28 Și aceasta ar fi nelegiuire [ce trebuie] pedepsită de judecător; fiindcă aș fi negat pe Dumnezeu de sus.
Esto también sería un pecado que merece castigo porque significaría que he negado a Dios en lo alto.
29 Dacă m-am bucurat la nimicirea celui ce m-a urât, sau m-am înălțat când răul l-a găsit,
“¿Alguna vez me he alegrado cuando el desastre destruyó a los que me odiaban, o he celebrado cuando el mal los derribó?
30 Nici nu am permis ca gura mea să păcătuiască prin a dori un blestem sufletului său.
Nunca he permitido que mi boca pecara echando una maldición sobre la vida de alguien.
31 Dacă bărbații cortului meu nu au spus: O, de am fi avut din carnea lui, nu putem fi săturați!
¿No ha preguntado mi familia: ‘¿Hay alguien que no haya comido todo lo que quería de su comida?’
32 Străinul nu a rămas noaptea în stradă, ci am deschis ușile mele călătorului.
Nunca he dejado dormir a extraños en la calle; he abierto mis puertas a los viajeros.
33 Dacă am acoperit fărădelegile mele precum Adam, prin ascunderea nelegiuirii mele în sânul meu;
¿He ocultado mis pecados a los demás, escondiendo mi maldad en lo más profundo de mí?
34 M-am temut de o mare mulțime, sau disprețul familiilor m-a îngrozit, încât să tac și să nu ies afară pe ușă?
¿Tenía miedo de lo que pensaran los demás, del desprecio que me hicieran las familias, y por eso me callaba y no salía?
35 O, de m-ar asculta cineva! Iată, dorința mea este ca cel Atotputernic să îmi răspundă și potrivnicul meu să fi scris o carte.
“¿Por qué nadie escucha lo que digo? Firmo con mi nombre para avalar todo lo que he dicho. Que el Todopoderoso me responda. Que mi acusador escriba de qué me acusa.
36 Cu siguranță aș lua-o pe umărul meu și mi-aș lega-o ca pe o coroană.
Yo los pondría en alto; Los llevaría en mi cabeza como una corona.
37 I-aș spune numărul pașilor mei; ca un prinț m-aș apropia de el.
Le explicaría todo lo que había hecho; mantendría la cabeza alta ante él.
38 Dacă pământul meu strigă împotriva mea, sau dacă brazdele [lui] în același fel se plâng,
“Si mi tierra ha gritado contra mí; si sus surcos han llorado por mí;
39 Dacă i-am mâncat roadele fără bani, sau am făcut pe proprietarii lui să își piardă viața,
si he tomado sus cosechas sin pago o si he causado daño a los agricultores;
40 Să crească ciulini în loc de grâu și neghine în loc de orz. Cuvintele lui Iov s-au terminat.
entonces que crezcan espinas en lugar de trigo, y cizaña en lugar de cebada”. Las palabras de Job se terminan.