< Iov 31 >

1 Am făcut un legământ cu ochii mei; de ce atunci să mă gândesc la o tânără?
“Había ya hecho pacto con mis ojos de no mirar a doncella.
2 Căci ce este partea de la Dumnezeu de sus și ce moștenire de la cel Atotputernic din înalt?
¿Cuál es, pues, mi porción desde arriba de parte de Dios, y la herencia que desde lo alto me da el Todopoderoso?
3 Nu este nimicire pentru cel stricat? Și o pedeapsă neobișnuită lucrătorilor nelegiuirii?
¿No es la perdición para el malvado, y la calamidad para los que obran la iniquidad?
4 Nu vede el căile mele și nu numără toți pașii mei?
¿No observa El mis caminos y cuenta todos mis pasos?
5 Dacă am umblat în deșertăciune, sau dacă piciorul meu s-a grăbit la înșelăciune,
Si yo he seguido la mentira, y mi pie ha corrido tras el fraude,
6 Să fiu cântărit într-o balanță dreaptă, ca Dumnezeu să îmi cunoască integritatea.
¡péseme Dios en justa balanza y reconozca mi inocencia!
7 Dacă mi s-a abătut pasul de pe cale și inima mea mi-a urmat ochii și dacă vreo pată s-a lipit de mâinile mele,
Si mis pasos se desviaron del camino, si mi corazón se fue tras mis ojos, y si se ha pegado algo a mis manos,
8 Atunci să seamăn și să mănânce altul; da, să fie dezrădăcinați urmașii mei.
¡siembre yo, y coma otro, y sea desarraigado mi linaje!
9 Dacă inima mea a fost înșelată de vreo femeie, sau dacă am pândit la ușa aproapelui meu,
Si mi corazón se ha dejado seducir por una mujer, y si anduve acechando a la puerta de mi prójimo,
10 Atunci să macine soția mea pentru altul și alții să se aplece peste ea.
¡muela para otro mi mujer, y encórvense ajenos sobre ella!
11 Căci aceasta este o crimă odioasă; da, este o nelegiuire [c]e trebuie pedepsită de judecători.
Porque esto es cosa nefanda, un crimen que han de juzgar los jueces;
12 Pentru că este un foc ce mistuie până la nimicire și care ar dezrădăcina tot venitul meu.
un fuego que devora hasta la ruina y destruiría todos mis bienes.
13 Dacă am disprețuit cauza servitorului meu sau a servitoarei mele, când s-au certat cu mine;
Si yo he despreciado el derecho de mi siervo, o de mi sierva en su litigio conmigo,
14 Ce voi face atunci când Dumnezeu se ridică? Și când cercetează, ce îi voi răspunde?
¿qué podría hacer yo al levantarse el mismo Dios? Cuando Él viniera a juzgar ¿qué respondería yo?
15 Cel care m-a făcut pe mine în pântece, nu l-a făcut și pe el? Și nu unul ne-a format în pântece?
El que me hizo en el seno materno, ¿no le hizo también a él? ¿No nos formó uno mismo en la matriz?
16 Dacă am împiedicat pe săraci de la dorința lor, sau am făcut ochii văduvei să se sfârșească;
Si he negado al pobre lo que pedía, si he hecho desfallecer los ojos de la viuda;
17 Sau am mâncat bucata mea singur și cel fără tată nu a mâncat din ea;
si he comido solo mi bocado, sin que comiese de él el huérfano
18 (Căci din tinerețea mea el a fost crescut cu mine, precum cu un tată; și am îndrumat-o din pântecele mamei mele);
—desde mi juventud era padre para este, y desde el seno materno he protegido a aquella—
19 Dacă am văzut pe cineva pierind din lipsă de haină, sau vreun sărac fără învelitoare,
si no hice caso del que iba a perecer por falta de vestido, o del pobre que estaba desnudo,
20 Dacă coapsele lui nu m-au binecuvântat și dacă el nu a fost încălzit cu lâna oilor mele,
(y lo dejé) sin que me bendijeran sus carnes al calentarse con el vellón de mis ovejas;
21 Dacă mi-am ridicat mâna împotriva celui fără tată, când am văzut ajutorul meu în poartă,
si alcé mi mano contra el huérfano, por verme apoyado por los jueces,
22 Să îmi cadă brațul din umărul meu și brațul să îmi fie frânt din os.
¡despréndase mi hombro de la espalda, y mi brazo sea arrancado del húmero!
23 Căci nimicirea de la Dumnezeu mi-a fost teroare și din cauza înălțimii lui nu am putut îndura.
Por cuanto temía el castigo de Dios, no he podido resistir a su majestad.
24 Dacă am făcut aurul speranța mea, sau am spus aurului pur: Tu ești încrederea mea;
Si he puesto en el oro mi confianza, y al oro he dicho: «Mi seguridad eres tú»;
25 Dacă m-am bucurat că bogăția mea era mare și că mâna mea a obținut mult,
si tuve gozo por mi grande hacienda, y por haber juntado mucho mi mano;
26 Dacă am privit soarele când acesta strălucea, sau luna umblând în strălucire,
si al ver el resplandor del sol, y la brillante carrera de la luna,
27 Și inima mea a fost în ascuns ademenită, sau gura mea mi-a sărutat mâna,
fue seducido en secreto mi corazón, y mi mano les mandó un beso de mi boca,
28 Și aceasta ar fi nelegiuire [ce trebuie] pedepsită de judecător; fiindcă aș fi negat pe Dumnezeu de sus.
también esto sería una maldad, una falta criminal, pues habría negado a Dios en lo alto.
29 Dacă m-am bucurat la nimicirea celui ce m-a urât, sau m-am înălțat când răul l-a găsit,
Si me holgué de la ruina del que me odiaba, y me gocé cuando le sobrevino el mal;
30 Nici nu am permis ca gura mea să păcătuiască prin a dori un blestem sufletului său.
aunque no presté al pecado mi lengua, pidiendo con maldición su muerte;
31 Dacă bărbații cortului meu nu au spus: O, de am fi avut din carnea lui, nu putem fi săturați!
si no decían las gentes de mi casa: «¿Quién de su alimento no se ha saciado?»
32 Străinul nu a rămas noaptea în stradă, ci am deschis ușile mele călătorului.
pues jamás el forastero se quedó de noche al descubierto, porque yo abría mis puertas al pasajero;
33 Dacă am acoperit fărădelegile mele precum Adam, prin ascunderea nelegiuirii mele în sânul meu;
si encubrí, como Adán, mi pecado, y oculté en mi seno mi iniquidad,
34 M-am temut de o mare mulțime, sau disprețul familiilor m-a îngrozit, încât să tac și să nu ies afară pe ușă?
temiendo a la gran muchedumbre y el desprecio de los parientes, quedando callado y sin salir de mi casa...
35 O, de m-ar asculta cineva! Iată, dorința mea este ca cel Atotputernic să îmi răspundă și potrivnicul meu să fi scris o carte.
¡Oh si hubiese quien me escuchase! He aquí mi firma. ¡Respóndame el Todopoderoso! ¡Que escriba también mi adversario su libelo de acusación!
36 Cu siguranță aș lua-o pe umărul meu și mi-aș lega-o ca pe o coroană.
Yo lo llevaría sobre mi hombro, me lo ceñiría como diadema.
37 I-aș spune numărul pașilor mei; ca un prinț m-aș apropia de el.
(A mi juez) le daré cuenta de todos mis pasos; como a un príncipe me presentaré a él.
38 Dacă pământul meu strigă împotriva mea, sau dacă brazdele [lui] în același fel se plâng,
Si contra mi clama mi tierra, y a una lloran sus surcos,
39 Dacă i-am mâncat roadele fără bani, sau am făcut pe proprietarii lui să își piardă viața,
por haber yo comido sus frutos sin pagar y afligido a sus cultivadores,
40 Să crească ciulini în loc de grâu și neghine în loc de orz. Cuvintele lui Iov s-au terminat.
¡názcanme abrojos en vez de trigo, y cizaña en vez de cebada!” Fin de las palabras de Job.

< Iov 31 >