< Iov 31 >

1 Am făcut un legământ cu ochii mei; de ce atunci să mă gândesc la o tânără?
"Ich schloß mit meinen Augen einen Bund. Wie sollte ich auf Jungfraun achten?
2 Căci ce este partea de la Dumnezeu de sus și ce moștenire de la cel Atotputernic din înalt?
Was ist mein Teil von Gott da droben, mein Lohn von dem Allmächtigen im Himmel?
3 Nu este nimicire pentru cel stricat? Și o pedeapsă neobișnuită lucrătorilor nelegiuirii?
Wahrhaftig, Unheil, wie's dem Bösewicht gebührt, und Ungemach, das nur für Übeltäter paßt.
4 Nu vede el căile mele și nu numără toți pașii mei?
Besieht er denn nicht meine Wege, da er doch alle meine Schritte zählt?"
5 Dacă am umblat în deșertăciune, sau dacă piciorul meu s-a grăbit la înșelăciune,
"Wenn ich der Falschheit nachgegangen wäre, verweilte auf dem Weg des Truges gern mein Fuß!
6 Să fiu cântărit într-o balanță dreaptă, ca Dumnezeu să îmi cunoască integritatea.
Mit rechter Waage möge Gott mich wägen, und ohne Schuld wird er mich finden!
7 Dacă mi s-a abătut pasul de pe cale și inima mea mi-a urmat ochii și dacă vreo pată s-a lipit de mâinile mele,
Wenn meine Schritte je vom rechten Wege bogen, und wenn mein Herz den Augen folgte, und klebte je ein Makel meinen Händen an,
8 Atunci să seamăn și să mănânce altul; da, să fie dezrădăcinați urmașii mei.
dann zehre nur ein anderer von meiner Saat; entwurzelt werde meine Pflanzung!
9 Dacă inima mea a fost înșelată de vreo femeie, sau dacă am pândit la ușa aproapelui meu,
Wenn's mich zum fremden Weibe zog, und stellte ich dem Eheweib des Freundes nach,
10 Atunci să macine soția mea pentru altul și alții să se aplece peste ea.
dann mahle auch mein Weib für andere, und andere mögen über sie sich beugen!
11 Căci aceasta este o crimă odioasă; da, este o nelegiuire [c]e trebuie pedepsită de judecători.
Denn dieses wäre eine Schandtat, ein Verbrechen, vom Richter zu bestrafen,
12 Pentru că este un foc ce mistuie până la nimicire și care ar dezrădăcina tot venitul meu.
ein Feuer, das bis zu dem Abgrund fräße und meine Habe all entwurzeln müßte.
13 Dacă am disprețuit cauza servitorului meu sau a servitoarei mele, când s-au certat cu mine;
Mißachtete ich meines Sklaven Recht und meiner Magd, wenn sie mit mir im Streite waren,
14 Ce voi face atunci când Dumnezeu se ridică? Și când cercetează, ce îi voi răspunde?
was wollte ich da machen, wenn Gott jetzt Rache nähme, und untersuchte er, was ihm erwidern?
15 Cel care m-a făcut pe mine în pântece, nu l-a făcut și pe el? Și nu unul ne-a format în pântece?
Hat er ihn nicht geformt, im gleichen Schoß wie mich und sie geschaffen in dem gleichen Mutterleibe?
16 Dacă am împiedicat pe săraci de la dorința lor, sau am făcut ochii văduvei să se sfârșească;
Versagte ich den Schwachen einen Wunsch und ließ der Witwe Augen schmachten,
17 Sau am mâncat bucata mea singur și cel fără tată nu a mâncat din ea;
verzehrt' für mich allein ich meinen Bissen, und durfte nicht die Waise mitessen; -
18 (Căci din tinerețea mea el a fost crescut cu mine, precum cu un tată; și am îndrumat-o din pântecele mamei mele);
seit meiner Jugend blickte sie zu mir gleich einem Vater auf, vom Mutterschoß an leitete ich sie, -
19 Dacă am văzut pe cineva pierind din lipsă de haină, sau vreun sărac fără învelitoare,
und sah ich einen nackten Bettler und einen Armen hüllenlos,
20 Dacă coapsele lui nu m-au binecuvântat și dacă el nu a fost încălzit cu lâna oilor mele,
wenn seine Hüften keinen Dank mir wußten und er sich nicht von meiner Lämmer Schur erwärmte,
21 Dacă mi-am ridicat mâna împotriva celui fără tată, când am văzut ajutorul meu în poartă,
und schwang ich gegen eine Waise meine Faust, weil ich in dem Gerichtstor Beistand für mich sah,
22 Să îmi cadă brațul din umărul meu și brațul să îmi fie frânt din os.
dann falle mir die Achsel aus der Schulter, und aus dem Rohr werd' mir der Arm gerissen! -
23 Căci nimicirea de la Dumnezeu mi-a fost teroare și din cauza înălțimii lui nu am putut îndura.
Denn fürchterliches Unheil ist meines Gottes Schrecken; vor seiner Hoheit kann ich nicht bestehen.
24 Dacă am făcut aurul speranța mea, sau am spus aurului pur: Tu ești încrederea mea;
Und machte ich zu meinem Götzen Gold und hieß ich Mammon meinen Helfer
25 Dacă m-am bucurat că bogăția mea era mare și că mâna mea a obținut mult,
und sonnte mich an meinen Schätzen, daß ich's so weit gebracht,
26 Dacă am privit soarele când acesta strălucea, sau luna umblând în strălucire,
und wenn ich das Gestirn erblickte, wann's sichtbar ward, den lieben Mond, wie er des Weges zog,
27 Și inima mea a fost în ascuns ademenită, sau gura mea mi-a sărutat mâna,
und ließ' mein Herz sich insgeheim betören und legte meine Hand zum Kusse sich an meinen Mund:
28 Și aceasta ar fi nelegiuire [ce trebuie] pedepsită de judecător; fiindcă aș fi negat pe Dumnezeu de sus.
auch das wär' ein Vergehn, vom Richter zu bestrafen, weil ich Gott in der Höh' verleugnet hätte.
29 Dacă m-am bucurat la nimicirea celui ce m-a urât, sau m-am înălțat când răul l-a găsit,
Nie freute mich des Feindes Not, und nie frohlockt' ich, wenn ihn Unheil traf.
30 Nici nu am permis ca gura mea să păcătuiască prin a dori un blestem sufletului său.
Nie gab ich meinen Mund der Sünde hin, um seine Seele zum Verfluchen mir zu fordern.
31 Dacă bărbații cortului meu nu au spus: O, de am fi avut din carnea lui, nu putem fi săturați!
In meinem Zelte sagten die Geringsten: 'Ach, möchte er mit seiner Rache unersättlich sein!'
32 Străinul nu a rămas noaptea în stradă, ci am deschis ușile mele călătorului.
Kein Fremdling durfte je im Freien nächtigen, und jedem Wandersmann stand meine Türe offen.
33 Dacă am acoperit fărădelegile mele precum Adam, prin ascunderea nelegiuirii mele în sânul meu;
Nie habe ich, wie Adam, meine Missetat verheimlicht, im Busen meine Schuld geborgen,
34 M-am temut de o mare mulțime, sau disprețul familiilor m-a îngrozit, încât să tac și să nu ies afară pe ușă?
weil es mir vor dem Auflauf graute und mich der Sippe Schimpf erschreckte, so daß ich stille mich verhalten und nicht aus meiner Tür gegangen wäre!
35 O, de m-ar asculta cineva! Iată, dorința mea este ca cel Atotputernic să îmi răspundă și potrivnicul meu să fi scris o carte.
Wer aber hört mich an? Hier meine Unterschrift! Drauf soll mir der Allmächtige erwidern, aufs Schreiben, das als Kläger ich verfaßt!
36 Cu siguranță aș lua-o pe umărul meu și mi-aș lega-o ca pe o coroană.
Ich trüge einen solchen auf der Schulter und wollt' ihn mir als Diadem aufsetzen.
37 I-aș spune numărul pașilor mei; ca un prinț m-aș apropia de el.
Bei jedem meiner Schritte huldigte ich ihm wie einem Fürsten: gleich einem Fürsten träte ich ihm da entgegen.
38 Dacă pământul meu strigă împotriva mea, sau dacă brazdele [lui] în același fel se plâng,
Wenn über mich mein Acker schrie und alle seine Furchen weinten
39 Dacă i-am mâncat roadele fără bani, sau am făcut pe proprietarii lui să își piardă viața,
und ich verzehrte seine Ernte, ohne zu bezahlen, und ließe die, die ihn bebauten, stöhnen,
40 Să crească ciulini în loc de grâu și neghine în loc de orz. Cuvintele lui Iov s-au terminat.
dann sollen Disteln statt des Weizens und statt der Gerste Unkraut sprossen!" - Hier enden Jobs Reden.

< Iov 31 >