Iov 31

1 Am făcut un legământ cu ochii mei; de ce atunci să mă gândesc la o tânără?

I made a covenant with mine eyes, and I will not think upon a virgin.

2 Căci ce este partea de la Dumnezeu de sus și ce moștenire de la cel Atotputernic din înalt?

Now what portion has God given from above? and is there an inheritance [given] of the Mighty One from the highest?

3 Nu este nimicire pentru cel stricat? Și o pedeapsă neobișnuită lucrătorilor nelegiuirii?

Alas! destruction to the unrighteous, and rejection to them that do iniquity.

4 Nu vede el căile mele și nu numără toți pașii mei?

Will he not see my way, and number all my steps?

5 Dacă am umblat în deșertăciune, sau dacă piciorul meu s-a grăbit la înșelăciune,

But if I had gone with scorners, and if too my foot has hasted to deceit:

6 Să fiu cântărit într-o balanță dreaptă, ca Dumnezeu să îmi cunoască integritatea.

(for I am weighed in a just balance, and the Lord knows my innocence: )

7 Dacă mi s-a abătut pasul de pe cale și inima mea mi-a urmat ochii și dacă vreo pată s-a lipit de mâinile mele,

if my foot has turned aside out of the way, or if mine heart has followed mine eye, and if too I have touched gifts with my hands;

8 Atunci să seamăn și să mănânce altul; da, să fie dezrădăcinați urmașii mei.

then let me sow, and let others eat; and let me be uprooted on the earth.

9 Dacă inima mea a fost înșelată de vreo femeie, sau dacă am pândit la ușa aproapelui meu,

If my heart has gone forth after another man's wife, and if I laid wait at her doors;

10 Atunci să macine soția mea pentru altul și alții să se aplece peste ea.

then let my wife also please another, and let my children be brought low.

11 Căci aceasta este o crimă odioasă; da, este o nelegiuire [c]e trebuie pedepsită de judecători.

For the rage of anger is not to be controlled, [in the case] of defiling [another] man's wife.

12 Pentru că este un foc ce mistuie până la nimicire și care ar dezrădăcina tot venitul meu.

For it is a fire burning on every side, and whomsoever it attacks, it utterly destroys.

13 Dacă am disprețuit cauza servitorului meu sau a servitoarei mele, când s-au certat cu mine;

And if too I despised the judgment of my servant or [my] handmaid, when they pleaded with me;

14 Ce voi face atunci când Dumnezeu se ridică? Și când cercetează, ce îi voi răspunde?

what then shall I do if the Lord should try me? and if also he should at all visit me, can I make an answer?

15 Cel care m-a făcut pe mine în pântece, nu l-a făcut și pe el? Și nu unul ne-a format în pântece?

Were not they too formed as I also was formed in the womb? yea, we were formed in the same womb.

16 Dacă am împiedicat pe săraci de la dorința lor, sau am făcut ochii văduvei să se sfârșească;

But the helpless missed not whatever need they had, and I did not cause the eye of the widow to fail.

17 Sau am mâncat bucata mea singur și cel fără tată nu a mâncat din ea;

And if too I ate my morsel alone, and did not impart [of it] to the orphan;

18 (Căci din tinerețea mea el a fost crescut cu mine, precum cu un tată; și am îndrumat-o din pântecele mamei mele);

(for I nourished [them] as a father from my youth and guided [them] from my mother's womb.)

19 Dacă am văzut pe cineva pierind din lipsă de haină, sau vreun sărac fără învelitoare,

And if too I overlooked the naked as he was perishing, and did not clothe him;

20 Dacă coapsele lui nu m-au binecuvântat și dacă el nu a fost încălzit cu lâna oilor mele,

and if the poor did not bless me, and their shoulders were [not] warmed with the fleece of my lambs;

21 Dacă mi-am ridicat mâna împotriva celui fără tată, când am văzut ajutorul meu în poartă,

if I lifted my hand against an orphan, trusting that my strength was far superior [to his]:

22 Să îmi cadă brațul din umărul meu și brațul să îmi fie frânt din os.

let them my shoulder start from the blade-bone, and my arm be crushed off from the elbow.

23 Căci nimicirea de la Dumnezeu mi-a fost teroare și din cauza înălțimii lui nu am putut îndura.

For the fear of the Lord constrained me, and I cannot bear up by reason of his burden.

24 Dacă am făcut aurul speranța mea, sau am spus aurului pur: Tu ești încrederea mea;

If I made gold my treasure, and if too I trusted the precious stone;

25 Dacă m-am bucurat că bogăția mea era mare și că mâna mea a obținut mult,

and if too I rejoiced when my wealth was abundant, and if too I laid my hand on innumerable [treasures]:

26 Dacă am privit soarele când acesta strălucea, sau luna umblând în strălucire,

(do we not see the shining sun eclipsed, and the moon waning? for they have not [power to continue]: )

27 Și inima mea a fost în ascuns ademenită, sau gura mea mi-a sărutat mâna,

and if my heart was secretly deceived, and if I have laid my hand upon my mouth and kissed it:

28 Și aceasta ar fi nelegiuire [ce trebuie] pedepsită de judecător; fiindcă aș fi negat pe Dumnezeu de sus.

let this also then be reckoned to me as the greatest iniquity: for I [should] have lied against the Lord Most High.

29 Dacă m-am bucurat la nimicirea celui ce m-a urât, sau m-am înălțat când răul l-a găsit,

And if too I was glad at the fall of mine enemies, and mine heart said, Aha!

30 Nici nu am permis ca gura mea să păcătuiască prin a dori un blestem sufletului său.

let then mine ear hear my curse, and let me be a byword among my people in my affliction.

31 Dacă bărbații cortului meu nu au spus: O, de am fi avut din carnea lui, nu putem fi săturați!

And if too my handmaids have often said, Oh that we might be satisfied with his flesh; (whereas I was very kind:

32 Străinul nu a rămas noaptea în stradă, ci am deschis ușile mele călătorului.

for the stranger did not lodge without, and my door was opened to every one that came: )

33 Dacă am acoperit fărădelegile mele precum Adam, prin ascunderea nelegiuirii mele în sânul meu;

or if too having sinned unintentionally, I hid my sin;

34 M-am temut de o mare mulțime, sau disprețul familiilor m-a îngrozit, încât să tac și să nu ies afară pe ușă?

(for I did not stand in awe of a great multitude, so as not to declare boldly before them: ) and if too I permitted a poor man to go out of my door with an empty bosom:

35 O, de m-ar asculta cineva! Iată, dorința mea este ca cel Atotputernic să îmi răspundă și potrivnicul meu să fi scris o carte.

(Oh that I had a hearer, ) and if I had not feared the hand of the Lord; and [as to] the written charge which I had against any one,

36 Cu siguranță aș lua-o pe umărul meu și mi-aș lega-o ca pe o coroană.

I would place [it] as a chaplet on my shoulders, and read it.

37 I-aș spune numărul pașilor mei; ca un prinț m-aș apropia de el.

And if I did not read it and return it, having taken nothing from the debtor:

38 Dacă pământul meu strigă împotriva mea, sau dacă brazdele [lui] în același fel se plâng,

If at any time the land groaned against me, and if its furrows mourned together;

39 Dacă i-am mâncat roadele fără bani, sau am făcut pe proprietarii lui să își piardă viața,

and if I ate its strength alone without price, and if I too grieved the heart of the owner of the soil, by taking [aught] from [him]:

40 Să crească ciulini în loc de grâu și neghine în loc de orz. Cuvintele lui Iov s-au terminat.

then let the nettle come up to me instead of wheat, and a bramble instead of barley. And Job ceased speaking.