Iov 30
1 Dar acum cei ce sunt mai tineri decât mine mă iau în derâdere, pe ai căror părinți i-aș fi disprețuit încât să îi așez cu câinii turmei mele.
“Amma garuu warri umuriidhaan naa gadii, kanneen ani abbootii isaanii saroota hoolota koo tiksitu wajjin iyyuu madaaluu tuffadhe, kunoo natti qoosu.
2 Da, la ce mi-ar folosi tăria mâinilor lor, în cei care bătrânețea a pierit?
Warra humna dhaban, jabinni irree isaanii maal na fayyada?
3 Singuri, din lipsă și foamete, fugind în pustie de mult pustiită și secătuită.
Isaan rakkinaa fi beelaan laafan; lafa gogaa keessa, gammoojjii namni keessa hin jiraanne keessa halkaniin jooran.
4 Care taie nalbă de pe lângă tufișuri și rădăcini de ienupăr ca hrană a lor.
Daggala keessaa biqiltuu soogiddaa funaannatan; nyaanni isaaniis hidda mukaa kan hin miʼoofne ture.
5 Ei au fost alungați dintre oameni, (care au strigat după ei ca după un hoț);
Isaan namoota gidduudhaa ariʼaman; namoonnis akkuma waan hattuutti iyyaniitti itti iyyan.
6 Ca să locuiască în coastele văilor, în peșteri ale pământului și în stânci.
Isaan akka laga gogaa keessa, kattaa gidduu fi boolla lafaa keessa jiraataniif dirqamaman.
7 Printre tufișuri au zbierat; sub urzici s-au adunat.
Bosona keessatti ni halaaku; daggala keessattis walitti tuutaʼu.
8 Erau copii de nebuni, da, copii de oameni josnici; erau mai ticăloși decât pământul.
Isaan gowwoota maqaa hin qabne, kanneen biyyaa ariʼaman turan.
9 Și acum sunt cântecul lor, da, sunt zicătoarea lor.
“Amma ilmaan isaanii sirba natti baafatan; ani isaan gidduutti waan kolfaa taʼeera.
10 Ei mă detestă, fug departe de mine și nu se abțin să mă scuipe în față.
Isaan xireeffatanii narraa fagaatan; fuula kootti tufuu irraas duubatti hin deebiʼan.
11 Pentru că mi-a dezlegat frânghia și m-a chinuit, ei de asemenea și-au dat frâu liber înaintea mea.
Sababii Waaqni iddaa koo laafisee gad na deebiseef, isaan fuula koo duratti luugama baafatan.
12 Tinerii se ridică peste dreapta mea; ei îmi împing deoparte picioarele și își ridică împotriva mea căile nimicirii lor.
Karaa mirga kootiin addaggeewwan kaʼaniiru; miilla kootiif kiyyoo kaaʼaniiru; biyyoos akka dallaa natti naannessan.
13 Ei îmi distrug cărarea, profită de nenorocirea mea, nu au ajutor.
Isaan karaa koo natti cufu; na galaafachuufis ni milkaaʼu; namni isaan dhowwu tokko iyyuu hin jiru.
14 Au venit peste mine ca apele printr-o spărtură largă, în pustiire s-au rostogolit peste mine.
Akkuma nama qaawwa balʼaan dhufuutti, ona diigamaa keessa gangalachaa natti dhufu.
15 Terori s-au întors asupra mea, ei îmi urmăresc sufletul ca vântul; și bunăstarea mea trece ca un nor.
Sodaan na liqimseera; ulfinni koo akkuma waan bubbeedhaan fudhatamuutti narraa fudhatameera; badhaadhummaan koos akkuma duumessaa bada.
16 Și acum sufletul meu este turnat peste mine; zilele nenorocirii m-au apucat.
“Amma lubbuun koo na keessatti dhumteerti; barri rakkinaas na qabateera.
17 Oasele îmi sunt străpunse în mine pe timpul nopții și tendoanele mele nu au odihnă.
Halkan keessa lafeen koo ni waraanama; dhukkubbiin na nyaatus natti hin furu.
18 Prin marea forță a bolii mele este îmbrăcămintea mea schimbată, mă leagă împrejur ca gulerul cămășii mele.
Waaqni humna jabaadhaan uffata koo qabeera; akkuma morma wayyaa kootti hudhee na qabeera.
19 El m-a aruncat în mocirlă și am devenit ca țărâna și cenușa.
Inni darbatee dhoqqee keessa na buusa; anis akkuma biyyoo fi daaraa taʼeera.
20 Strig către tine și nu mă asculți; mă ridic în picioare și nu iei aminte la mine.
“Yaa Waaqi, ani sitti nan iyyadha; ati garuu deebii naa hin kennitu; ani nan dhaabadha; ati garuu calʼistee na ilaalta.
21 Ai devenit crud față de mine, cu mâna ta puternică mi te opui.
Ati gara jabinaan natti garagalta; irree kee jabaadhaanis na dhoofta.
22 Tu mă ridici spre vânt, mă faci să călăresc pe el și îmi topești ființa.
Ol na buttee fuula bubbee dura na oofta; bubbee hamaa keessas asii fi achi na aata.
23 Fiindcă știu că mă vei aduce la moarte și la casa rânduită pentru toți cei vii.
Ani akka ati gara duʼaatti, gara mana warra lubbuun jiraatan hundaaf ramadameetti na geessitu nan beeka.
24 Totuși el nu își va întinde mâna spre mormânt, deși ei strigă la nimicirea lui.
“Dhuguma iyyuu yeroo inni rakkatee gargaarsa barbaachaaf iyyutti, namni harka isaa isa irra kaaʼu tokko iyyuu hin jiru.
25 Nu am plâns pentru cel ce era în necaz? Nu a fost sufletul meu întristat pentru cel sărac?
Ani warra rakkina keessa jiraniif hin boonyee? Lubbuun koos hiyyeeyyiif hin gaddinee?
26 Când căutam binele, atunci răul a venit; și când am așteptat lumina, a venit întunericul.
Garuu utuu ani waan gaarii abdadhuu, wanni hamaan natti dhufe; utuu ani ifa eeggadhuus, dukkanni natti dhufe.
27 Adâncurile mele fierbeau și nu se odihneau; zilele necazului mă întâmpinau.
Keessi koo jeeqamaa jira; gonkumaa hin qabbanoofne; barri gidiraas natti dhufeera.
28 Umblam jelind, fără soare; m-am ridicat în picioare și am strigat în adunare.
Ani jajjabina dhabee asii fi achi deemee nan booʼa; waldaa keessa dhaabadhees gargaarsaaf nan iyya.
29 Sunt frate dragonilor și însoțitor bufnițelor.
Ani obboleessa waangoo, michuu urunguus taʼeera.
30 Pielea mi se înnegrește pe mine și oasele mi se ard de arșiță.
Gogaan koo gurraachaʼee qolli irraa kaʼeera; dhagni koos hoʼaan bobaʼeera.
31 Harpa de asemenea mi s-a prefăcut în jelire și instrumentul meu de suflat în vocea celor ce plâng.
Baganaan koo booʼichaaf, ululleen koo immoo sagalee iyyaatiif qopheeffameera.
