Iov 30
1 Dar acum cei ce sunt mai tineri decât mine mă iau în derâdere, pe ai căror părinți i-aș fi disprețuit încât să îi așez cu câinii turmei mele.
But now yongere men in tyme scornen me, whos fadris Y deynede not to sette with the doggis of my flok.
2 Da, la ce mi-ar folosi tăria mâinilor lor, în cei care bătrânețea a pierit?
Of whiche men the vertu of hondis was for nouyt to me, and thei weren gessid vnworthi to that lijf.
3 Singuri, din lipsă și foamete, fugind în pustie de mult pustiită și secătuită.
Thei weren bareyn for nedynesse and hungur; that gnawiden in wildirnesse, and weren pale for pouert and wretchidnesse;
4 Care taie nalbă de pe lângă tufișuri și rădăcini de ienupăr ca hrană a lor.
and eeten eerbis, aud the ryndis of trees; and the roote of iunyperis was her mete.
5 Ei au fost alungați dintre oameni, (care au strigat după ei ca după un hoț);
Whiche men rauyschiden these thingis fro grete valeis; and whanne thei hadden foundun ony of alle, thei runnen with cry to tho.
6 Ca să locuiască în coastele văilor, în peșteri ale pământului și în stânci.
Thei dwelliden in deseertis of strondis, and in caues of erthe, ethir on grauel, `ethir on cley.
7 Printre tufișuri au zbierat; sub urzici s-au adunat.
Whiche weren glad among siche thingis, and arettiden delices to be vndur buschis.
8 Erau copii de nebuni, da, copii de oameni josnici; erau mai ticăloși decât pământul.
The sones of foolis and of vnnoble men, and outirli apperynge not in erthe.
9 Și acum sunt cântecul lor, da, sunt zicătoarea lor.
But now Y am turned in to the song of hem, and Y am maad a prouerbe to hem.
10 Ei mă detestă, fug departe de mine și nu se abțin să mă scuipe în față.
Thei holden me abhomynable, and fleen fer fro me, and dreden not to spete on my face.
11 Pentru că mi-a dezlegat frânghia și m-a chinuit, ei de asemenea și-au dat frâu liber înaintea mea.
For God hath openyd his arowe caas, and hath turmentid me, and hath set a bridil in to my mouth.
12 Tinerii se ridică peste dreapta mea; ei îmi împing deoparte picioarele și își ridică împotriva mea căile nimicirii lor.
At the riytside of the eest my wretchidnessis risiden anoon; thei turneden vpsedoun my feet, and oppressiden with her pathis as with floodis.
13 Ei îmi distrug cărarea, profită de nenorocirea mea, nu au ajutor.
Thei destrieden my weies; thei settiden tresoun to me, and hadden the maistri; and `noon was that helpide.
14 Au venit peste mine ca apele printr-o spărtură largă, în pustiire s-au rostogolit peste mine.
Thei felden in on me as bi a brokun wal, and bi yate openyd, and weren stretchid forth to my wretchidnessis.
15 Terori s-au întors asupra mea, ei îmi urmăresc sufletul ca vântul; și bunăstarea mea trece ca un nor.
Y am dryuun in to nouyt; he took awei my desir as wynd, and myn helpe passide awei as a cloude.
16 Și acum sufletul meu este turnat peste mine; zilele nenorocirii m-au apucat.
But now my soule fadith in my silf, and daies of turment holden me stidfastly.
17 Oasele îmi sunt străpunse în mine pe timpul nopții și tendoanele mele nu au odihnă.
In nyyt my boon is persid with sorewis; and thei, that eten me, slepen not.
18 Prin marea forță a bolii mele este îmbrăcămintea mea schimbată, mă leagă împrejur ca gulerul cămășii mele.
In the multitude of tho my cloth is wastid, and thei han gird me as with coler of a coote.
19 El m-a aruncat în mocirlă și am devenit ca țărâna și cenușa.
Y am comparisound to cley, and Y am maad lijk to a deed sparcle and aisch.
20 Strig către tine și nu mă asculți; mă ridic în picioare și nu iei aminte la mine.
Y schal cry to thee, and thou schalt not here me; Y stonde, and thou biholdist not me.
21 Ai devenit crud față de mine, cu mâna ta puternică mi te opui.
Thou art chaungid in to cruel to me, and in the hardnesse of thin hond thou art aduersarie to me.
22 Tu mă ridici spre vânt, mă faci să călăresc pe el și îmi topești ființa.
Thou hast reisid me, and hast set as on wynd; and hast hurtlid me doun strongli.
23 Fiindcă știu că mă vei aduce la moarte și la casa rânduită pentru toți cei vii.
Y woot, that thow schalt bitake me to deeth, where an hows is ordeyned to ech lyuynge man.
24 Totuși el nu își va întinde mâna spre mormânt, deși ei strigă la nimicirea lui.
Netheles thou sendist not out thin hond to the wastyng of hem; and if thei fallen doun, thou schalt saue.
25 Nu am plâns pentru cel ce era în necaz? Nu a fost sufletul meu întristat pentru cel sărac?
Y wepte sum tyme on him, that was turmentid, and my soule hadde compassioun on a pore man.
26 Când căutam binele, atunci răul a venit; și când am așteptat lumina, a venit întunericul.
Y abood goodis, and yuelis ben comun to me; Y abood liyt, and derknessis braken out.
27 Adâncurile mele fierbeau și nu se odihneau; zilele necazului mă întâmpinau.
Myn ynnere thingis buyliden out with outen my reste; daies of turment camen bifor me.
28 Umblam jelind, fără soare; m-am ridicat în picioare și am strigat în adunare.
Y yede morenynge, and Y roos with out woodnesse in the cumpenye, and criede.
29 Sunt frate dragonilor și însoțitor bufnițelor.
Y was the brother of dragouns, and the felow of ostrigis.
30 Pielea mi se înnegrește pe mine și oasele mi se ard de arșiță.
My skyn was maad blak on me, and my boonys drieden for heete.
31 Harpa de asemenea mi s-a prefăcut în jelire și instrumentul meu de suflat în vocea celor ce plâng.
Myn harpe is turned in to morenyng, and myn orgun in to the vois of weperis.
