Iov 30
1 Dar acum cei ce sunt mai tineri decât mine mă iau în derâdere, pe ai căror părinți i-aș fi disprețuit încât să îi așez cu câinii turmei mele.
"But now those who are younger than I have me in derision, whose fathers I would have disdained to put with my sheep dogs.
2 Da, la ce mi-ar folosi tăria mâinilor lor, în cei care bătrânețea a pierit?
Of what use is the strength of their hands to me, men in whom ripe age has perished?
3 Singuri, din lipsă și foamete, fugind în pustie de mult pustiită și secătuită.
They are gaunt from lack and famine. They gnaw the dry ground, in the gloom of waste and desolation.
4 Care taie nalbă de pe lângă tufișuri și rădăcini de ienupăr ca hrană a lor.
They pluck salt herbs by the bushes. The roots of the broom are their food.
5 Ei au fost alungați dintre oameni, (care au strigat după ei ca după un hoț);
They are driven out from the midst of men. They cry after them as after a thief;
6 Ca să locuiască în coastele văilor, în peșteri ale pământului și în stânci.
So that they dwell in frightful valleys, and in holes of the earth and of the rocks.
7 Printre tufișuri au zbierat; sub urzici s-au adunat.
Among the bushes they bray; and under the nettles they are gathered together.
8 Erau copii de nebuni, da, copii de oameni josnici; erau mai ticăloși decât pământul.
They are children of fools, yes, children of base men. They were flogged out of the land.
9 Și acum sunt cântecul lor, da, sunt zicătoarea lor.
"Now I have become their song. Yes, I am a byword to them.
10 Ei mă detestă, fug departe de mine și nu se abțin să mă scuipe în față.
They abhor me, they keep their distance from me, and do not hesitate to spit in my face.
11 Pentru că mi-a dezlegat frânghia și m-a chinuit, ei de asemenea și-au dat frâu liber înaintea mea.
For he has untied his cord, and afflicted me; and they have thrown off restraint before me.
12 Tinerii se ridică peste dreapta mea; ei îmi împing deoparte picioarele și își ridică împotriva mea căile nimicirii lor.
On my right hand rise the rabble. They thrust aside my feet, They cast up against me their ways of destruction.
13 Ei îmi distrug cărarea, profită de nenorocirea mea, nu au ajutor.
They mar my path, They set forward my calamity, without anyone's help.
14 Au venit peste mine ca apele printr-o spărtură largă, în pustiire s-au rostogolit peste mine.
As through a wide breach they come, in the midst of the ruin they roll themselves in.
15 Terori s-au întors asupra mea, ei îmi urmăresc sufletul ca vântul; și bunăstarea mea trece ca un nor.
Terrors have turned on me. They chase my honor as the wind. My welfare has passed away as a cloud.
16 Și acum sufletul meu este turnat peste mine; zilele nenorocirii m-au apucat.
"Now my soul is poured out within me. Days of affliction have taken hold on me.
17 Oasele îmi sunt străpunse în mine pe timpul nopții și tendoanele mele nu au odihnă.
In the night season my bones are pierced in me, and the pains that gnaw me take no rest.
18 Prin marea forță a bolii mele este îmbrăcămintea mea schimbată, mă leagă împrejur ca gulerul cămășii mele.
By great force is my garment disfigured. It binds me about as the collar of my coat.
19 El m-a aruncat în mocirlă și am devenit ca țărâna și cenușa.
He has cast me into the mire. I have become like dust and ashes.
20 Strig către tine și nu mă asculți; mă ridic în picioare și nu iei aminte la mine.
I cry to you, and you do not answer me. I stand up, and you gaze at me.
21 Ai devenit crud față de mine, cu mâna ta puternică mi te opui.
You have turned to be cruel to me. With the might of your hand you persecute me.
22 Tu mă ridici spre vânt, mă faci să călăresc pe el și îmi topești ființa.
You lift me up to the wind, and drive me with it. You dissolve me in the storm.
23 Fiindcă știu că mă vei aduce la moarte și la casa rânduită pentru toți cei vii.
For I know that you will bring me to death, To the house appointed for all living.
24 Totuși el nu își va întinde mâna spre mormânt, deși ei strigă la nimicirea lui.
"However doesn't one stretch out a hand in his fall? Or in his calamity therefore cry for help?
25 Nu am plâns pentru cel ce era în necaz? Nu a fost sufletul meu întristat pentru cel sărac?
Did I not weep for him who was in trouble? Wasn't my soul grieved for the needy?
26 Când căutam binele, atunci răul a venit; și când am așteptat lumina, a venit întunericul.
When I looked for good, then evil came; When I waited for light, there came darkness.
27 Adâncurile mele fierbeau și nu se odihneau; zilele necazului mă întâmpinau.
My heart is troubled, and doesn't rest. Days of affliction have come on me.
28 Umblam jelind, fără soare; m-am ridicat în picioare și am strigat în adunare.
I go mourning without the sun. I stand up in the assembly, and cry for help.
29 Sunt frate dragonilor și însoțitor bufnițelor.
I am a brother to jackals, and a companion to ostriches.
30 Pielea mi se înnegrește pe mine și oasele mi se ard de arșiță.
My skin grows black and peels from me. My bones are burned with heat.
31 Harpa de asemenea mi s-a prefăcut în jelire și instrumentul meu de suflat în vocea celor ce plâng.
Therefore my harp has turned to mourning, and my pipe into the voice of those who weep.
