Iov 30
1 Dar acum cei ce sunt mai tineri decât mine mă iau în derâdere, pe ai căror părinți i-aș fi disprețuit încât să îi așez cu câinii turmei mele.
Bvt now they that are yonger then I, mocke me: yea, they whose fathers I haue refused to set with the dogges of my flockes.
2 Da, la ce mi-ar folosi tăria mâinilor lor, în cei care bătrânețea a pierit?
For whereto shoulde the strength of their handes haue serued mee, seeing age perished in them?
3 Singuri, din lipsă și foamete, fugind în pustie de mult pustiită și secătuită.
For pouertie and famine they were solitary, fleeing into the wildernes, which is darke, desolate and waste.
4 Care taie nalbă de pe lângă tufișuri și rădăcini de ienupăr ca hrană a lor.
They cut vp nettels by the bushes, and the iuniper rootes was their meate.
5 Ei au fost alungați dintre oameni, (care au strigat după ei ca după un hoț);
They were chased forth from among men: they shouted at them, as at a theefe.
6 Ca să locuiască în coastele văilor, în peșteri ale pământului și în stânci.
Therfore they dwelt in the clefts of riuers, in the holes of the earth and rockes.
7 Printre tufișuri au zbierat; sub urzici s-au adunat.
They roared among the bushes, and vnder the thistles they gathered themselues.
8 Erau copii de nebuni, da, copii de oameni josnici; erau mai ticăloși decât pământul.
They were the children of fooles and the children of villaines, which were more vile then the earth.
9 Și acum sunt cântecul lor, da, sunt zicătoarea lor.
And now am I their song, and I am their talke.
10 Ei mă detestă, fug departe de mine și nu se abțin să mă scuipe în față.
They abhorre me, and flee farre from mee, and spare not to spit in my face.
11 Pentru că mi-a dezlegat frânghia și m-a chinuit, ei de asemenea și-au dat frâu liber înaintea mea.
Because that God hath loosed my corde and humbled mee, they haue loosed the bridle before me.
12 Tinerii se ridică peste dreapta mea; ei îmi împing deoparte picioarele și își ridică împotriva mea căile nimicirii lor.
The youth rise vp at my right hand: they haue pusht my feete, and haue trode on me as on the paths of their destruction.
13 Ei îmi distrug cărarea, profită de nenorocirea mea, nu au ajutor.
They haue destroyed my paths: they tooke pleasure at my calamitie, they had none helpe.
14 Au venit peste mine ca apele printr-o spărtură largă, în pustiire s-au rostogolit peste mine.
They came as a great breach of waters, and vnder this calamitie they come on heapes.
15 Terori s-au întors asupra mea, ei îmi urmăresc sufletul ca vântul; și bunăstarea mea trece ca un nor.
Feare is turned vpon mee: and they pursue my soule as the winde, and mine health passeth away as a cloude.
16 Și acum sufletul meu este turnat peste mine; zilele nenorocirii m-au apucat.
Therefore my soule is nowe powred out vpon me, and the dayes of affliction haue taken holde on me.
17 Oasele îmi sunt străpunse în mine pe timpul nopții și tendoanele mele nu au odihnă.
It pearceth my bones in the night, and my sinewes take no rest.
18 Prin marea forță a bolii mele este îmbrăcămintea mea schimbată, mă leagă împrejur ca gulerul cămășii mele.
For the great vehemencie is my garment changed, which compasseth me about as the colar of my coate.
19 El m-a aruncat în mocirlă și am devenit ca țărâna și cenușa.
He hath cast me into the myre, and I am become like ashes and dust.
20 Strig către tine și nu mă asculți; mă ridic în picioare și nu iei aminte la mine.
Whe I cry vnto thee, thou doest not heare me, neither regardest me, when I stand vp.
21 Ai devenit crud față de mine, cu mâna ta puternică mi te opui.
Thou turnest thy selfe cruelly against me, and art enemie vnto mee with the strength of thine hand.
22 Tu mă ridici spre vânt, mă faci să călăresc pe el și îmi topești ființa.
Thou takest me vp and causest mee to ride vpon the winde, and makest my strength to faile.
23 Fiindcă știu că mă vei aduce la moarte și la casa rânduită pentru toți cei vii.
Surely I knowe that thou wilt bring mee to death, and to the house appoynted for all the liuing.
24 Totuși el nu își va întinde mâna spre mormânt, deși ei strigă la nimicirea lui.
Doubtles none can stretch his hand vnto the graue, though they cry in his destruction.
25 Nu am plâns pentru cel ce era în necaz? Nu a fost sufletul meu întristat pentru cel sărac?
Did not I weepe with him that was in trouble? was not my soule in heauinesse for the poore?
26 Când căutam binele, atunci răul a venit; și când am așteptat lumina, a venit întunericul.
Yet when I looked for good, euill came vnto me: and when I waited for light, there came darkenesse.
27 Adâncurile mele fierbeau și nu se odihneau; zilele necazului mă întâmpinau.
My bowels did boyle without rest: for the dayes of affliction are come vpon me.
28 Umblam jelind, fără soare; m-am ridicat în picioare și am strigat în adunare.
I went mourning without sunne: I stood vp in the congregation and cryed.
29 Sunt frate dragonilor și însoțitor bufnițelor.
I am a brother to the dragons, and a companion to the ostriches.
30 Pielea mi se înnegrește pe mine și oasele mi se ard de arșiță.
My skinne is blacke vpon me, and my bones are burnt with heate.
31 Harpa de asemenea mi s-a prefăcut în jelire și instrumentul meu de suflat în vocea celor ce plâng.
Therefore mine harpe is turned to mourning, and mine organs into the voyce of them that weepe.
