Iov 3
1 După aceasta, Iov și-a deschis gura și și-a blestemat ziua.
Después de esto Job abrió su boca y maldijo su día.
2 Și Iov a vorbit și a spus:
Y Job habló:
3 Să piară ziua în care m-am născut și noaptea în care a fost spus: Un copil de parte bărbătească este conceput.
Perezca el día cuando nací y la noche cuando se dijo: Un varón fue concebido.
4 Să fie acea zi întuneric; Dumnezeu să nu îi dea atenție din înalt și să nu strălucească lumina peste ea.
Sea aquel día oscuridad. No pregunte ʼElohim desde lo alto por él, ni claridad lo ilumine.
5 Să o întineze întunericul și umbra morții; să locuiască un nor peste ea; să o înspăimânte întunecimea zilei.
Que la oscuridad y las tinieblas reclamen [ese día] para ellas, repose sobre él una nube, llénelo de terror la calina del día.
6 Cât despre acea noapte, întunericul să o apuce; să nu fie alăturată zilelor anului, să nu vină la numărul lunilor.
Que la oscuridad se apodere de aquella noche. No se cuente entre los días del año ni aparezca en el número de los meses.
7 Iată, acea noapte să fie solitară, nicio voce de bucurie să nu intre în ea.
Sea esa noche estéril y los gritos de júbilo no penetren en ella.
8 Să o blesteme cei ce blestemă ziua, care sunt gata să își înalțe jelirea.
Maldíganla los que maldicen en el día, los que se aprestan a excitar al cocodrilo.
9 Stelele amurgului acesteia să fie întuneric; să caute lumină, dar să nu găsească; nici să nu vadă răsăritul zilei,
Oscurézcanse las estrellas de su alborada. Espere la luz, y no le venga, ni contemple los destellos de la aurora,
10 Pentru că nu a închis ușile pântecelui mamei mele, nici nu a ascuns întristare de la ochii mei.
porque no cerró las puertas de la matriz donde yo estaba, ni escondió la miseria de mis ojos.
11 De ce nu am murit eu din pântece? De ce nu mi-am dat eu duhul când am ieșit din pântece?
¿Por qué no morí yo en la matriz o expiré al salir del vientre?
12 De ce m-au întâmpinat genunchii? Sau sânii ca să îi sug?
¿Por qué hallé rodillas que me acogieron y pechos que me amamantaron?
13 Căci acum aș zace și aș tăcea, aș dormi, atunci aș fi avut odihnă,
Pues ahora yacería tranquilo, dormiría y tendría descanso
14 Cu împărați și sfătuitori ai pământului, care și-au zidit locuri pustii;
con reyes y consejeros de la tierra que reedificaron ruinas para ellos,
15 Sau cu prinți care au avut aur, care și-au umplut casele cu argint;
o con príncipes que tuvieron oro, que llenaron de plata sus palacios.
16 Sau ca o naștere ascunsă, nelatimp, nu aș mai fi fost; ca prunci care nu au văzut niciodată lumina.
¡Oh! ¿Por qué no fui escondido como aborto, como los fetos que nunca ven la luz?
17 Acolo cei stricați încetează a tulbura; și acolo cei obosiți au odihnă.
Allí dejan de perturbar los perversos. Allí descansan los de agotadas fuerzas.
18 Acolo prizonierii se odihnesc împreună; nu aud vocea opresorului.
Allí también los cautivos gozan del reposo, sin oír la voz del capataz.
19 Cei mici și cei mari sunt acolo; și servitorul este liber de stăpânul lui.
Allí están el pequeño y el grande, y el esclavo está libre de su amo.
20 Pentru ce se dă lumină celui în nefericire și viață celui amărât în suflet,
¿Por qué se da luz al desdichado, y vida a los de ánimo amargado,
21 Care tânjesc după moarte, dar ea nu vine; și sapă după ea mai mult decât după tezaure ascunse;
a los que ansían la muerte y no les llega aunque la busquen más que tesoros escondidos,
22 Care se bucură peste măsură și se veselesc când pot găsi mormântul?
a los que se alegran grandemente, y se regocijan cuando hallan la tumba,
23 De ce se dă lumină unui om a cărui cale este ascunsă și pe care Dumnezeu l-a îngrădit?
al hombre para quien su camino está oculto, y a quien ʼElohim tiene acorralado?
24 Căci suspinul meu vine înainte să mănânc și răcnetele mele sunt turnate ca apele.
Porque en lugar de mi pan viene mi suspiro, y mis gemidos corren como aguas,
25 Pentru că lucrul de care m-am temut foarte mult a venit asupra mea și de ceea ce m-am temut m-a ajuns.
porque me cayó lo que temía y el terror que tenía me aconteció.
26 Nu am avut nici siguranță, nici odihnă, nici tăcere; totuși tulburarea a venit asupra mea.
¡No tengo paz, ni tranquilidad, ni reposo, sino me vino turbación!
