< Iov 3 >

1 După aceasta, Iov și-a deschis gura și și-a blestemat ziua.
Después de esto Job comenzó a hablar, maldiciendo el día de su nacimiento.
2 Și Iov a vorbit și a spus:
Y dijo:
3 Să piară ziua în care m-am născut și noaptea în care a fost spus: Un copil de parte bărbătească este conceput.
“Que el día en que nací sea borrado, así como la noche en que se anunció que un niño había sido concebido.
4 Să fie acea zi întuneric; Dumnezeu să nu îi dea atenție din înalt și să nu strălucească lumina peste ea.
Que ese día se convierta en tinieblas. Que el Dios de arriba no lo recuerde. Que no brille la luz sobre él.
5 Să o întineze întunericul și umbra morții; să locuiască un nor peste ea; să o înspăimânte întunecimea zilei.
Cúbranlo con oscuridad y sombra de muerte. Una nube negra debería ensombrecerlo. Debería ser tan aterrador como la oscuridad de un eclipse de día.
6 Cât despre acea noapte, întunericul să o apuce; să nu fie alăturată zilelor anului, să nu vină la numărul lunilor.
Borren esa noche como si nunca hubiera existido. No la cuenten en el calendario. Que no tenga día en ningún mes.
7 Iată, acea noapte să fie solitară, nicio voce de bucurie să nu intre în ea.
“Que en esa noche no nazcan niños, que no se escuchen sonidos de felicidad.
8 Să o blesteme cei ce blestemă ziua, care sunt gata să își înalțe jelirea.
Que la maldigan los que maldicen ciertos días, los que tienen el poder de sacar al Leviatán.
9 Stelele amurgului acesteia să fie întuneric; să caute lumină, dar să nu găsească; nici să nu vadă răsăritul zilei,
Que sus estrellas de la madrugada permanezcan oscuras. Que al buscar la luz, no vea ninguna, que no vea el resplandor del amanecer
10 Pentru că nu a închis ușile pântecelui mamei mele, nici nu a ascuns întristare de la ochii mei.
porque no cerró el vientre de mi madre para impedirme ver los problemas.
11 De ce nu am murit eu din pântece? De ce nu mi-am dat eu duhul când am ieșit din pântece?
“¿Por qué no nací muerto? ¿Por qué no morí al nacer?
12 De ce m-au întâmpinat genunchii? Sau sânii ca să îi sug?
¿Por qué hubo un regazo para que me acostara, y pechos para que me amamantaran?
13 Căci acum aș zace și aș tăcea, aș dormi, atunci aș fi avut odihnă,
Ahora estaría acostado en paz, durmiendo y descansando
14 Cu împărați și sfătuitori ai pământului, care și-au zidit locuri pustii;
junto con los reyes de este mundo y sus funcionarios cuyos palacios ahora yacen en ruinas;
15 Sau cu prinți care au avut aur, care și-au umplut casele cu argint;
o con los nobles que coleccionaban oro y llenaban sus casas de plata.
16 Sau ca o naștere ascunsă, nelatimp, nu aș mai fi fost; ca prunci care nu au văzut niciodată lumina.
¿Por qué no fui un aborto, enterrado en secreto, un bebé que nunca vio la luz?
17 Acolo cei stricați încetează a tulbura; și acolo cei obosiți au odihnă.
Allí, en la tumba, los malvados no dan más problemas, y los que ya no tienen fuerzas tienen su descanso.
18 Acolo prizonierii se odihnesc împreună; nu aud vocea opresorului.
Allí los prisioneros descansan y no escuchan las órdenes de sus opresores.
19 Cei mici și cei mari sunt acolo; și servitorul este liber de stăpânul lui.
Tanto los pequeños como los grandes están allí, y los esclavos son liberados de sus amos.
20 Pentru ce se dă lumină celui în nefericire și viață celui amărât în suflet,
¿Por qué Dios da vida a los que sufren, a los que viven amargamente,
21 Care tânjesc după moarte, dar ea nu vine; și sapă după ea mai mult decât după tezaure ascunse;
a los que esperan una muerte que no llega y a los que buscan la muerte más desesperadamente que la caza de un tesoro?
22 Care se bucură peste măsură și se veselesc când pot găsi mormântul?
¡Son tan increíblemente felices cuando llegan a la tumba!
23 De ce se dă lumină unui om a cărui cale este ascunsă și pe care Dumnezeu l-a îngrădit?
¿Por qué se da luz a quien no sabe a dónde va, a quien Dios ha cercado?
24 Căci suspinul meu vine înainte să mănânc și răcnetele mele sunt turnate ca apele.
“Mis gemidos son el pan que como, y mis lágrimas son el agua que bebo.
25 Pentru că lucrul de care m-am temut foarte mult a venit asupra mea și de ceea ce m-am temut m-a ajuns.
Porque todo lo que temía me ha sucedido; todo lo que temía me ha sobrevenido.
26 Nu am avut nici siguranță, nici odihnă, nici tăcere; totuși tulburarea a venit asupra mea.
No tengo paz, ni tranquilidad, ni descanso. Lo único que siento es rabia”.

< Iov 3 >