< Iov 3 >

1 După aceasta, Iov și-a deschis gura și și-a blestemat ziua.
Depois deste trabalho abriu sua boca, e amaldiçoou o dia de seu nascimento.
2 Și Iov a vorbit și a spus:
Respondeu Jó:
3 Să piară ziua în care m-am născut și noaptea în care a fost spus: Un copil de parte bărbătească este conceput.
“Que pereça o dia em que eu nasci, a noite que dizia: “Há um menino concebido”.
4 Să fie acea zi întuneric; Dumnezeu să nu îi dea atenție din înalt și să nu strălucească lumina peste ea.
Que esse dia seja uma escuridão. Não deixe que Deus de cima o busque, nem deixar a luz brilhar sobre ela.
5 Să o întineze întunericul și umbra morții; să locuiască un nor peste ea; să o înspăimânte întunecimea zilei.
Deixe a escuridão e a sombra da morte reivindicá-la para si mesmos. Deixe uma nuvem habitar sobre ela. Que tudo isso faça o dia negro aterrorizá-lo.
6 Cât despre acea noapte, întunericul să o apuce; să nu fie alăturată zilelor anului, să nu vină la numărul lunilor.
Quanto a essa noite, deixe que a escuridão espessa se apodere dela. Que não se regozije entre os dias do ano. Que não chegue ao número dos meses.
7 Iată, acea noapte să fie solitară, nicio voce de bucurie să nu intre în ea.
Eis, que essa noite seja estéril. Que nenhuma voz alegre venha aí.
8 Să o blesteme cei ce blestemă ziua, care sunt gata să își înalțe jelirea.
Let eles amaldiçoam quem amaldiçoa o dia, que estão prontos para despertar o leviatã.
9 Stelele amurgului acesteia să fie întuneric; să caute lumină, dar să nu găsească; nici să nu vadă răsăritul zilei,
Que as estrelas de seu crepúsculo sejam escuras. Deixe que ela procure luz, mas não tenha nenhuma, nem deixá-lo ver as pálpebras da manhã,
10 Pentru că nu a închis ușile pântecelui mamei mele, nici nu a ascuns întristare de la ochii mei.
porque não fechou as portas do ventre de minha mãe, nem escondeu problemas de meus olhos.
11 De ce nu am murit eu din pântece? De ce nu mi-am dat eu duhul când am ieșit din pântece?
“Por que eu não morri do útero? Por que eu não desisti do espírito quando minha mãe me aborreceu?
12 De ce m-au întâmpinat genunchii? Sau sânii ca să îi sug?
Por que os joelhos me receberam? Ou por que o peito, que eu deveria amamentar?
13 Căci acum aș zace și aș tăcea, aș dormi, atunci aș fi avut odihnă,
Por enquanto, eu deveria ter me deitado e ter ficado quieto. Eu deveria ter dormido, então eu estaria em repouso,
14 Cu împărați și sfătuitori ai pământului, care și-au zidit locuri pustii;
com reis e conselheiros da terra, que construíram lugares de resíduos para si mesmos;
15 Sau cu prinți care au avut aur, care și-au umplut casele cu argint;
ou com príncipes que tinham ouro, que enchiam suas casas de prata;
16 Sau ca o naștere ascunsă, nelatimp, nu aș mai fi fost; ca prunci care nu au văzut niciodată lumina.
ou como um nascimento inoportuno escondido que eu não tinha sido, como bebês que nunca viram a luz.
17 Acolo cei stricați încetează a tulbura; și acolo cei obosiți au odihnă.
Ali os ímpios deixam de incomodar. Aí o cansaço está em repouso.
18 Acolo prizonierii se odihnesc împreună; nu aud vocea opresorului.
Ali os prisioneiros estão à vontade juntos. Eles não ouvem a voz do mestre de tarefas.
19 Cei mici și cei mari sunt acolo; și servitorul este liber de stăpânul lui.
Os pequenos e os grandes estão lá. O servo está livre de seu amo.
20 Pentru ce se dă lumină celui în nefericire și viață celui amărât în suflet,
“Por que se dá luz a quem está na miséria, vida para o amargo de alma,
21 Care tânjesc după moarte, dar ea nu vine; și sapă după ea mai mult decât după tezaure ascunse;
que anseiam pela morte, mas ela não chega; e cavar para ele mais do que para tesouros escondidos,
22 Care se bucură peste măsură și se veselesc când pot găsi mormântul?
que se regozijam excessivamente, e estão contentes, quando podem encontrar a sepultura?
23 De ce se dă lumină unui om a cărui cale este ascunsă și pe care Dumnezeu l-a îngrădit?
Por que é dada luz a um homem cujo caminho está escondido, em quem Deus se envolveu?
24 Căci suspinul meu vine înainte să mănânc și răcnetele mele sunt turnate ca apele.
Pois meu suspiro vem antes de eu comer. Meus gemidos são derramados como água.
25 Pentru că lucrul de care m-am temut foarte mult a venit asupra mea și de ceea ce m-am temut m-a ajuns.
Pois o que eu temo vem sobre mim, aquilo de que tenho medo vem até mim.
26 Nu am avut nici siguranță, nici odihnă, nici tăcere; totuși tulburarea a venit asupra mea.
Não estou à vontade, nem estou quieto, nem tenho descanso; mas vêm os problemas”.

< Iov 3 >