< Iov 3 >

1 După aceasta, Iov și-a deschis gura și și-a blestemat ziua.
Kemudian Ayub mulai berbicara dan mengutuki hari kelahirannya, katanya,
2 Și Iov a vorbit și a spus:
"Ya Allah, kutukilah hari kelahiranku, dan malam aku mulai dikandung ibuku!
3 Să piară ziua în care m-am născut și noaptea în care a fost spus: Un copil de parte bărbătească este conceput.
4 Să fie acea zi întuneric; Dumnezeu să nu îi dea atenție din înalt și să nu strălucească lumina peste ea.
Ya Allah, jadikanlah hari itu gelap, hapuskan dari ingatan-Mu hingga lenyap; janganlah Engkau biarkan pula cahaya cerah menyinarinya.
5 Să o întineze întunericul și umbra morții; să locuiască un nor peste ea; să o înspăimânte întunecimea zilei.
Jadikanlah hari itu hitam kelam, gelap gulita, kabur dan suram; liputilah dengan awan dan mega, tudungilah dari sinar sang surya.
6 Cât despre acea noapte, întunericul să o apuce; să nu fie alăturată zilelor anului, să nu vină la numărul lunilor.
Hendaknya malam itu dihilangkan dari hitungan tahun dan bulan; jangan lagi dikenang, jangan pula dibilang.
7 Iată, acea noapte să fie solitară, nicio voce de bucurie să nu intre în ea.
Biarlah malam itu penuh kegelapan tiada kemesraan, tiada kegembiraan.
8 Să o blesteme cei ce blestemă ziua, care sunt gata să își înalțe jelirea.
Hai orang perdukunan dan pengendali Lewiatan, timpalah hari itu dengan sumpah dan kutukan;
9 Stelele amurgului acesteia să fie întuneric; să caute lumină, dar să nu găsească; nici să nu vadă răsăritul zilei,
jangan sampai bintang kejora bersinar, jangan biarkan sinar fajar memancar! Biarlah malam itu percuma menunggu datangnya hari dan harapan yang baru.
10 Pentru că nu a închis ușile pântecelui mamei mele, nici nu a ascuns întristare de la ochii mei.
Terkutuklah malam celaka ketika aku dilahirkan bunda, dan dibiarkan menanggung sengsara.
11 De ce nu am murit eu din pântece? De ce nu mi-am dat eu duhul când am ieșit din pântece?
Mengapa aku tidak mati dalam rahim ibu, atau putus nyawa pada saat kelahiranku?
12 De ce m-au întâmpinat genunchii? Sau sânii ca să îi sug?
Mengapa aku dipeluk ibuku dan dipangkunya, serta disusuinya pada buah dadanya?
13 Căci acum aș zace și aș tăcea, aș dormi, atunci aș fi avut odihnă,
Sekiranya pada saat itu aku berpulang, maka aku tidur dan mengaso dengan tenang,
14 Cu împărați și sfătuitori ai pământului, care și-au zidit locuri pustii;
seperti para raja dan penguasa dahulu kala, yang membangun kembali istana zaman purba.
15 Sau cu prinți care au avut aur, care și-au umplut casele cu argint;
Aku tertidur seperti putra raja, yang mengisi rumahnya dengan perak kencana.
16 Sau ca o naștere ascunsă, nelatimp, nu aș mai fi fost; ca prunci care nu au văzut niciodată lumina.
Mengapa aku tidak lahir tanpa nyawa supaya tidurku lelap dan terlena?
17 Acolo cei stricați încetează a tulbura; și acolo cei obosiți au odihnă.
Di sana, di dalam kuburan, penjahat tidak melakukan kejahatan, dan buruh yang habis tenaga dapat melepaskan lelahnya.
18 Acolo prizonierii se odihnesc împreună; nu aud vocea opresorului.
Juga tawanan merasa lega, bebas dari hardik para penjaga.
19 Cei mici și cei mari sunt acolo; și servitorul este liber de stăpânul lui.
Di sana semua orang sama: yang tenar dan yang tidak ternama. Dan para budak bebas akhirnya.
20 Pentru ce se dă lumină celui în nefericire și viață celui amărât în suflet,
Mengapa manusia dibiarkan terus hidup sengsara? Mengapa terang diberi kepada yang duka?
21 Care tânjesc după moarte, dar ea nu vine; și sapă după ea mai mult decât după tezaure ascunse;
Mereka lebih suka kuburan daripada harta, menanti maut, tapi tak kunjung tiba.
22 Care se bucură peste măsură și se veselesc când pot găsi mormântul?
Kebahagiaan baru dapat dirasakan bila mereka mati dan dikuburkan.
23 De ce se dă lumină unui om a cărui cale este ascunsă și pe care Dumnezeu l-a îngrădit?
Masa depan mereka diselubungi oleh Allah, mereka dikepung olehnya dari segala arah.
24 Căci suspinul meu vine înainte să mănânc și răcnetele mele sunt turnate ca apele.
Gantinya makan aku mengeluh, tiada hentinya aku mengaduh.
25 Pentru că lucrul de care m-am temut foarte mult a venit asupra mea și de ceea ce m-am temut m-a ajuns.
Segala yang kucemaskan, menimpa aku, segala yang kutakuti, melanda aku.
26 Nu am avut nici siguranță, nici odihnă, nici tăcere; totuși tulburarea a venit asupra mea.
Bagiku tiada ketentraman, aku menderita tanpa kesudahan."

< Iov 3 >