Iov 3
1 După aceasta, Iov și-a deschis gura și și-a blestemat ziua.
Après cela, Job ouvrit la bouche et maudit le jour de sa naissance.
2 Și Iov a vorbit și a spus:
Job répondit:
3 Să piară ziua în care m-am născut și noaptea în care a fost spus: Un copil de parte bărbătească este conceput.
« Que périsse le jour où je suis né! la nuit qui a dit: « Un garçon a été conçu.
4 Să fie acea zi întuneric; Dumnezeu să nu îi dea atenție din înalt și să nu strălucească lumina peste ea.
Que ce jour soit ténèbres. Ne laissez pas le Dieu d'en haut le chercher, ni laisser la lumière l'éclairer.
5 Să o întineze întunericul și umbra morții; să locuiască un nor peste ea; să o înspăimânte întunecimea zilei.
Que les ténèbres et l'ombre de la mort le revendiquent pour eux. Qu'un nuage s'y attarde. Que tout ce qui rend le jour noir le terrifie.
6 Cât despre acea noapte, întunericul să o apuce; să nu fie alăturată zilelor anului, să nu vină la numărul lunilor.
Quant à cette nuit, que d'épaisses ténèbres la saisissent. Qu'il ne se réjouisse pas parmi les jours de l'année. Qu'il n'entre pas dans le nombre des mois.
7 Iată, acea noapte să fie solitară, nicio voce de bucurie să nu intre în ea.
Voici, que cette nuit soit stérile. Qu'aucune voix joyeuse n'y parvienne.
8 Să o blesteme cei ce blestemă ziua, care sunt gata să își înalțe jelirea.
Qu'ils le maudissent, ceux qui maudissent le jour! qui sont prêts à réveiller le Léviathan.
9 Stelele amurgului acesteia să fie întuneric; să caute lumină, dar să nu găsească; nici să nu vadă răsăritul zilei,
Que les étoiles de son crépuscule soient sombres. Qu'il cherche de la lumière, mais n'en a pas, ni ne le laisse voir les paupières du matin,
10 Pentru că nu a închis ușile pântecelui mamei mele, nici nu a ascuns întristare de la ochii mei.
parce qu'il n'a pas fermé les portes du ventre de ma mère, et n'a pas caché les problèmes à mes yeux.
11 De ce nu am murit eu din pântece? De ce nu mi-am dat eu duhul când am ieșit din pântece?
« Pourquoi ne suis-je pas mort dès le ventre de ma mère? Pourquoi n'ai-je pas renoncé à l'esprit quand ma mère m'a mis au monde?
12 De ce m-au întâmpinat genunchii? Sau sânii ca să îi sug?
Pourquoi les genoux m'ont-ils reçu? Ou pourquoi le sein, que je devrais allaiter?
13 Căci acum aș zace și aș tăcea, aș dormi, atunci aș fi avut odihnă,
Pour l'instant, j'aurais dû me coucher et me taire. J'aurais dû dormir, alors j'aurais été en paix,
14 Cu împărați și sfătuitori ai pământului, care și-au zidit locuri pustii;
avec les rois et les conseillers de la terre, qui se sont construits des décharges pour eux-mêmes;
15 Sau cu prinți care au avut aur, care și-au umplut casele cu argint;
ou avec des princes qui avaient de l'or, qui ont rempli leurs maisons d'argent;
16 Sau ca o naștere ascunsă, nelatimp, nu aș mai fi fost; ca prunci care nu au văzut niciodată lumina.
ou comme une naissance prématurée cachée, je n'avais pas été, comme des enfants qui n'ont jamais vu la lumière.
17 Acolo cei stricați încetează a tulbura; și acolo cei obosiți au odihnă.
Là, les méchants cessent de s'inquiéter. Les personnes fatiguées y trouvent le repos.
18 Acolo prizonierii se odihnesc împreună; nu aud vocea opresorului.
Là, les prisonniers sont à l'aise ensemble. Ils n'entendent pas la voix du maître d'œuvre.
19 Cei mici și cei mari sunt acolo; și servitorul este liber de stăpânul lui.
Le petit et le grand sont là. Le serviteur est libre de son maître.
20 Pentru ce se dă lumină celui în nefericire și viață celui amărât în suflet,
« Pourquoi la lumière est-elle donnée à celui qui est dans la misère, la vie jusqu'à l'amertume de l'âme,
21 Care tânjesc după moarte, dar ea nu vine; și sapă după ea mai mult decât după tezaure ascunse;
qui aspirent à la mort, mais elle ne vient pas; et creuser pour elle plus que pour des trésors cachés,
22 Care se bucură peste măsură și se veselesc când pot găsi mormântul?
qui se réjouissent à l'excès, et sont heureux, quand ils peuvent trouver la tombe?
23 De ce se dă lumină unui om a cărui cale este ascunsă și pe care Dumnezeu l-a îngrădit?
Pourquoi la lumière est-elle donnée à un homme dont le chemin est caché, que Dieu a mis à l'abri?
24 Căci suspinul meu vine înainte să mănânc și răcnetele mele sunt turnate ca apele.
Car mes soupirs arrivent avant que je mange. Mes gémissements sont déversés comme de l'eau.
25 Pentru că lucrul de care m-am temut foarte mult a venit asupra mea și de ceea ce m-am temut m-a ajuns.
Car la chose que je crains vient sur moi, ce dont j'ai peur vient à moi.
26 Nu am avut nici siguranță, nici odihnă, nici tăcere; totuși tulburarea a venit asupra mea.
Je ne suis pas tranquille, je ne suis pas tranquille, je n'ai pas de repos; mais les problèmes arrivent. »
