Iov 3
1 După aceasta, Iov și-a deschis gura și și-a blestemat ziua.
Senjälkeen Job avasi suunsa ja kirosi syntymäpäivänsä;
2 Și Iov a vorbit și a spus:
Job lausui ja sanoi:
3 Să piară ziua în care m-am născut și noaptea în care a fost spus: Un copil de parte bărbătească este conceput.
"Kadotkoon se päivä, jona minä synnyin, ja se yö, joka sanoi: 'Poika on siinnyt'.
4 Să fie acea zi întuneric; Dumnezeu să nu îi dea atenție din înalt și să nu strălucească lumina peste ea.
Se päivä muuttukoon pimeydeksi; älköön Jumala korkeudessa sitä kysykö, älköönkä valonsäde sille paistako.
5 Să o întineze întunericul și umbra morții; să locuiască un nor peste ea; să o înspăimânte întunecimea zilei.
Omistakoon sen pimeys ja pilkkopimeä, pilvi laskeutukoon sen päälle, peljästyttäkööt sitä päivänpimennykset.
6 Cât despre acea noapte, întunericul să o apuce; să nu fie alăturată zilelor anului, să nu vină la numărul lunilor.
Sen yön ryöstäköön pimeys; älköön se iloitko vuoden päivien parissa, älköön tulko kuukausien lukuun.
7 Iată, acea noapte să fie solitară, nicio voce de bucurie să nu intre în ea.
Katso, hedelmätön olkoon se yö, älköön siinä riemuhuuto raikuko.
8 Să o blesteme cei ce blestemă ziua, care sunt gata să își înalțe jelirea.
Kirotkoot sen päivänmanaajat, ne, jotka saavat hereille Leviatanin.
9 Stelele amurgului acesteia să fie întuneric; să caute lumină, dar să nu găsească; nici să nu vadă răsăritul zilei,
Pimentykööt sen kointähdet, odottakoon se valoa, joka ei tule, älköön se aamuruskon silmäripsiä nähkö,
10 Pentru că nu a închis ușile pântecelui mamei mele, nici nu a ascuns întristare de la ochii mei.
koska se ei sulkenut minulta kohdun ovia eikä kätkenyt vaivaa minun silmiltäni.
11 De ce nu am murit eu din pântece? De ce nu mi-am dat eu duhul când am ieșit din pântece?
Miksi en kuollut heti äidin helmaan, miksi en menehtynyt kohdusta tullessani?
12 De ce m-au întâmpinat genunchii? Sau sânii ca să îi sug?
Miksi olivat minua vastaanottamassa polvet, minkätähden rinnat imeäkseni?
13 Căci acum aș zace și aș tăcea, aș dormi, atunci aș fi avut odihnă,
Sillä makaisinhan rauhassa silloin, nukkuisin ja saisin levätä
14 Cu împărați și sfătuitori ai pământului, care și-au zidit locuri pustii;
kuningasten ja maan neuvosmiesten kanssa, jotka ovat rakentaneet itselleen pyramiideja,
15 Sau cu prinți care au avut aur, care și-au umplut casele cu argint;
päämiesten kanssa, joilla on ollut kultaa, jotka ovat täyttäneet talonsa hopealla;
16 Sau ca o naștere ascunsă, nelatimp, nu aș mai fi fost; ca prunci care nu au văzut niciodată lumina.
tahi olisin olematon niinkuin maahan kätketty keskoinen, niinkuin sikiöt, jotka eivät ole päivänvaloa nähneet.
17 Acolo cei stricați încetează a tulbura; și acolo cei obosiți au odihnă.
Siellä lakkaavat jumalattomat raivoamasta, siellä saavat uupuneet levätä;
18 Acolo prizonierii se odihnesc împreună; nu aud vocea opresorului.
kaikki vangit ovat rauhassa, eivät kuule käskijän ääntä.
19 Cei mici și cei mari sunt acolo; și servitorul este liber de stăpânul lui.
Yhtäläiset ovat siellä pieni ja suuri, orja on vapaa herrastansa.
20 Pentru ce se dă lumină celui în nefericire și viață celui amărât în suflet,
Miksi hän antaa vaivatulle valoa ja elämää murhemielisille,
21 Care tânjesc după moarte, dar ea nu vine; și sapă după ea mai mult decât după tezaure ascunse;
jotka odottavat kuolemaa, eikä se tule, jotka etsivät sitä enemmän kuin aarretta,
22 Care se bucură peste măsură și se veselesc când pot găsi mormântul?
jotka iloitsisivat riemastuksiin asti, riemuitsisivat, jos löytäisivät haudan-
23 De ce se dă lumină unui om a cărui cale este ascunsă și pe care Dumnezeu l-a îngrădit?
miehelle, jonka tie on ummessa, jonka Jumala on aitaukseen sulkenut?
24 Căci suspinul meu vine înainte să mănânc și răcnetele mele sunt turnate ca apele.
Sillä huokaukseni on tullut minun leiväkseni, valitukseni valuu kuin vesi.
25 Pentru că lucrul de care m-am temut foarte mult a venit asupra mea și de ceea ce m-am temut m-a ajuns.
Sillä mitä minä kauhistuin, se minua kohtasi, ja mitä minä pelkäsin, se minulle tapahtui.
26 Nu am avut nici siguranță, nici odihnă, nici tăcere; totuși tulburarea a venit asupra mea.
Ennenkuin tyynnyin, rauhan ja levon sain, tuli tuska jälleen."
