Iov 29
1 Mai mult, Iov și-a continuat parabola și a spus:
Jobho akapfuurira mberi nokutaura kwake achiti:
2 O, de aș fi ca în lunile trecute, ca în zilele când Dumnezeu mă păstra;
“Haiwa ndinoshuva sei mwedzi yakapfuura, iwo mazuva andairindirwa naMwari,
3 Când candela lui strălucea peste capul meu și când prin lumina lui umblam prin întuneric;
mwenje wake pawaivhenekera pamusoro pangu uye ndaivhenekerwa nechiedza chake ndichifamba murima!
4 Cum eram în zilele tinereții mele, când taina lui Dumnezeu era peste cortul meu;
Haiwa, iwo mazuva andakanga ndichine simba, ushamwari hwaMwari chaihwo huchiropafadza imba yangu,
5 Când cel Atotputernic mai era cu mine, când copiii mei erau în jurul meu;
Wamasimba Ose paakanga achineni uye vana vangu pavakanga vakandipoteredza,
6 Când îmi spălam pașii cu unt și stânca îmi revărsa râuri de untdelemn;
painyorovedzwa nzira yangu noruomba, uye dombo richindidururira hova dzamafuta omuorivhi.
7 Când ieșeam la poartă, trecând prin cetate, când îmi pregăteam scaunul meu în stradă!
“Pandakaenda kusuo reguta ndikandogara muchivara,
8 Tinerii mă vedeau și se ascundeau; și bătrânii se ridicau și stăteau în picioare.
majaya akandiona akatsaukira parutivi uye vatana vakasimuka;
9 Prinții își opreau vorbirea și își puneau mâna la gura.
vakuru vakaramba kutaura vakafumbira miromo yavo namaoko avo;
10 Nobilii își rețineau vocea și limba li se lipea de cerul gurii.
manzwi avakuru akanyararidzwa, uye ndimi dzavo dzikanamira kumusoro kwemiromo yavo.
11 Când urechea mă auzea, mă binecuvânta; și când ochiul mă vedea, îmi aducea mărturie;
Vose vakandinzwa vakataura zvakanaka pamusoro pangu, uye vose vakandiona vakandirumbidza,
12 Pentru că am eliberat pe cel sărac care striga și pe cel fără tată și pe cel ce nu avea pe nimeni să îl ajute.
nokuti ndakanunura varombo vaichemera rubatsiro, uye nherera dzakanga dzisina anobatsira.
13 Binecuvântarea celui ce era gata să piară venea peste mine și făceam inima văduvei să cânte de bucurie.
Munhu akanga ofa akandiropafadza; ndakaita kuti mwoyo wechirikadzi uimbe.
14 Mă îmbrăcam cu dreptate și ea mă înveșmânta; judecata mea era ca o robă și o diademă.
Ndakafuka kururama sechipfeko changu; kururamisira kwaiva nguo yangu nenguwani yangu.
15 Eram ochi celui orb și picioare pentru șchiop.
Ndakanga ndiri meso kumapofu namakumbo kuzvirema.
16 [Eram] tată celor săraci; și cauza pe care nu o cunoșteam, am cercetat-o în amănunțime.
Ndakanga ndiri baba kuna vanoshayiwa; ndaimiririra mhaka yomutorwa.
17 Și am frânt fălcile celui stricat și am smuls prada din dinții lui.
Ndakavhuna meno emunhu akanga akaipa, ndikabvuta chaakanga akaruma.
18 Atunci am spus: Voi muri în cuibul meu și voi înmulți zilele mele precum nisipul.
“Ndakafunga kuti, ‘Ndichafira mumba mangu, mazuva angu awanda sejecha.
19 Rădăcina mea era întinsă lângă ape și roua se așeza toată noaptea pe ramura mea.
Midzi yangu ichasvika kumvura, uye dova richava pamatavi angu usiku hwose.
20 Gloria mea era proaspătă în mine și arcul meu era înnoit în mâna mea.
Kukudzwa kwangu kucharamba kuri kutsva pandiri, uta hucharamba huri hutsva muruoko rwangu.’
21 Mă ascultau oamenii și așteptau și tăceau la sfatul meu.
“Vanhu vakanditeerera vachitarisira kwazvo, vanyerere vakamirira kurayira kwangu.
22 După cuvântarea mea nu mai vorbeau; și vorbirea mea picura peste ei.
Shure kwokutaura kwangu, ivo havana kuzotaurazve; mashoko angu akawira panzeve dzavo zvinyoronyoro.
23 Și mă așteptau ca pe ploaie; și își deschideau larg gura ca după ploaia târzie.
Vakandimirira kunge vakamirira mvura yomupfunhambuya, uye vakanwa mashoko angu kunge mvura yechirimo.
24 [Dacă] râdeam de ei, nu credeau; și lumina înfățișării mele nu o doborau.
Pandakanyemwerera kwavari havana kuzvitenda; chiedza chechiso changu chaikosha kwavari.
25 Le alegeam calea și ședeam drept mai mare conducător și locuiam ca un împărat în armată, ca unul care mângâie pe cei ce jelesc.
Ndakavasarudzira nzira ini ndokugara saishe wavo; ndakagara samambo pakati pamauto ake; ndakanga ndakaita somunhu anonyaradza vanochema.
