Iov 29
1 Mai mult, Iov și-a continuat parabola și a spus:
addidit quoque Iob adsumens parabolam suam et dixit
2 O, de aș fi ca în lunile trecute, ca în zilele când Dumnezeu mă păstra;
quis mihi tribuat ut sim iuxta menses pristinos secundum dies quibus Deus custodiebat me
3 Când candela lui strălucea peste capul meu și când prin lumina lui umblam prin întuneric;
quando splendebat lucerna eius super caput meum et ad lumen eius ambulabam in tenebris
4 Cum eram în zilele tinereții mele, când taina lui Dumnezeu era peste cortul meu;
sicut fui in diebus adulescentiae meae quando secreto Deus erat in tabernaculo meo
5 Când cel Atotputernic mai era cu mine, când copiii mei erau în jurul meu;
quando erat Omnipotens mecum et in circuitu meo pueri mei
6 Când îmi spălam pașii cu unt și stânca îmi revărsa râuri de untdelemn;
quando lavabam pedes meos butyro et petra fundebat mihi rivos olei
7 Când ieșeam la poartă, trecând prin cetate, când îmi pregăteam scaunul meu în stradă!
quando procedebam ad portam civitatis et in platea parabant cathedram mihi
8 Tinerii mă vedeau și se ascundeau; și bătrânii se ridicau și stăteau în picioare.
videbant me iuvenes et abscondebantur et senes adsurgentes stabant
9 Prinții își opreau vorbirea și își puneau mâna la gura.
principes cessabant loqui et digitum superponebant ori suo
10 Nobilii își rețineau vocea și limba li se lipea de cerul gurii.
vocem suam cohibebant duces et lingua eorum gutturi suo adherebat
11 Când urechea mă auzea, mă binecuvânta; și când ochiul mă vedea, îmi aducea mărturie;
auris audiens beatificabat me et oculus videns testimonium reddebat mihi
12 Pentru că am eliberat pe cel sărac care striga și pe cel fără tată și pe cel ce nu avea pe nimeni să îl ajute.
quod liberassem pauperem vociferantem et pupillum cui non esset adiutor
13 Binecuvântarea celui ce era gata să piară venea peste mine și făceam inima văduvei să cânte de bucurie.
benedictio perituri super me veniebat et cor viduae consolatus sum
14 Mă îmbrăcam cu dreptate și ea mă înveșmânta; judecata mea era ca o robă și o diademă.
iustitia indutus sum et vestivit me sicut vestimento et diademate iudicio meo
15 Eram ochi celui orb și picioare pentru șchiop.
oculus fui caeco et pes claudo
16 [Eram] tată celor săraci; și cauza pe care nu o cunoșteam, am cercetat-o în amănunțime.
pater eram pauperum et causam quam nesciebam diligentissime investigabam
17 Și am frânt fălcile celui stricat și am smuls prada din dinții lui.
conterebam molas iniqui et de dentibus illius auferebam praedam
18 Atunci am spus: Voi muri în cuibul meu și voi înmulți zilele mele precum nisipul.
dicebamque in nidulo meo moriar et sicut palma multiplicabo dies
19 Rădăcina mea era întinsă lângă ape și roua se așeza toată noaptea pe ramura mea.
radix mea aperta est secus aquas et ros morabitur in messione mea
20 Gloria mea era proaspătă în mine și arcul meu era înnoit în mâna mea.
gloria mea semper innovabitur et arcus meus in manu mea instaurabitur
21 Mă ascultau oamenii și așteptau și tăceau la sfatul meu.
qui me audiebant expectabant sententiam et intenti tacebant ad consilium meum
22 După cuvântarea mea nu mai vorbeau; și vorbirea mea picura peste ei.
verbis meis addere nihil audebant et super illos stillabat eloquium meum
23 Și mă așteptau ca pe ploaie; și își deschideau larg gura ca după ploaia târzie.
expectabant me sicut pluviam et os suum aperiebant quasi ad imbrem serotinum
24 [Dacă] râdeam de ei, nu credeau; și lumina înfățișării mele nu o doborau.
si quando ridebam ad eos non credebant et lux vultus mei non cadebat in terram
25 Le alegeam calea și ședeam drept mai mare conducător și locuiam ca un împărat în armată, ca unul care mângâie pe cei ce jelesc.
si voluissem ire ad eos sedebam primus cumque sederem quasi rex circumstante exercitu eram tamen maerentium consolator
